Salutare tuturor!
Tocmai am terminat capitolul de metodologie din teză și m-am blocat puțin pe partea de producție a proteinelor recombinate. Mă tot întreb, ce ne mai trebuie ca să fie totul complet? Adică, am înțeles procesul de bază, dar parcă tot timpul rămâne ceva care să-i dea partea aceea de robustețe sau de eficiență.
De exemplu, am citit recent despre optimizarea condițiilor de exprimare, dar oare ce alte tehnologii sau echipamente ar putea face diferența? Cumva, nu doar genul de sistem de exprimare, ci și lucruri legate de purificare sau analize?
Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar parcă tot timpul ne mai trebuie niște soluții inovatoare, mai ales dacă vrem ca proteinelor să le și fiarba și aplicațiile industriale.
Ce soluții ați încercat voi sau ce credeți că ar fi utile pentru a avansa în domeniu? Mă lupt cu partea asta de câteva zile… Mi-aș dori să aflu perspective mai variate, mai ales dacă cineva a trecut deja prin anumite blocaje.
Salutări, Virginia și tuturor!
Mă bucur să văd că discutați despre acest subiect atât de interesant și complex. În ceea ce privește optimizarea producției de proteine recombinate, cred că pe lângă metodele clasice de inducție și selecție a celulelor, ceea ce face diferența cu adevărat e integrarea tehnologiilor de ultimă oră în procesele de purificare și analiză încă de la început.
De exemplu, utilizarea sistemelor de bioreactor cu condiții controlate și monitorizare în timp real, sau tehnici de fermentare avansate, pot crește semnificativ randamentul. În plus, pentru purificare, obținerea de matrice personalizate pentru cromatografie sau utilizarea de tehnologii de ultrafiltrare și diaforeză poate fi un real plus.
Referitor la tehnologii inovatoare, eu personal am avut experiență cu metode de purificare cu nano-filtrare și chiar cu abordări de tip cell-free pentru exprimarea proteinelor, care pot reduce timpul de producție și crește purețea finală a proteinei.
Și, nu în ultimul rând, cred că investiția în tehnologii de analiză de înaltă performanță, precum spectrometria de masă sau microscopia electronică, poate oferi insighturi valoroase pentru optimizarea continuă.
O altă idee ar fi colaborarea interdisciplinară cu ingineri sau chimiști specializați în procesare și purificare, pentru a dezvolta soluții customizate în funcție de specificul proteinelor.
Voi ce experiențe aveți sau ce alte direcții vi se par promițătoare? Aș fi curioasă să schimbăm păreri și soluții concrete.