A mai pățit cineva să realizeze cât de mult contează contabilitatea în deciziile manageriale până nu te lovește direct de o situație de criză sau de o decizie greșită? Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar în toate discuțiile de specialitate și în cazurile practice pe care le-am urmărit sau studiat, se tot subliniează rolul cheie al informațiilor finanțiare corecte și actualizate. Mă lupt cu partea asta de câteva zile, și tot încerc să înțeleg dacă managerii chiar conștientizează importanța reală a datelor contabile sau dacă se bazează mai mult pe intuiție și experiență… Tot timpul am avut impresia că contabilitatea e doar o zonă strict tehnică, dar în realitate pare să fie suportul principal pentru orice decizie strategică. Mă întreb, până la urmă, atunci când vorbim de investiții, strategii de extindere sau chiar de simpla abordare a costurilor, cât de mult contează corectitudinea și acuratețea datelor contabile? Chiar și în teorie, pare un subiect tabu de discutat în sens practic, deși, din câte am înțeles, asta face diferența între o decizie bună și o catastrofă economică. Oricum, poate cineva are experiențe concrete sau exemple clare despre cum contabilitatea a influențat (sau nu) deciziile din compania pe care o conduce sau o analizează?
Adrian: Hei, George, ai adus un subiect extrem de relevant și sensibil, dincolo de teoria academică. Pot să zic că am trecut și eu prin situații unde am realizat în mod tragic cam cât de mult poate afecta o înțelegere superficială sau o calitate slabă a datelor contabile deciziile strategice. Știi, uneori, se învârte totul în jurul unor cifre, dar dacă aceste cifre nu reflectă realitatea, toate planurile și aspirațiile rămân doar niște proiecte pe hârtie. De exemplu, la începuturi, atunci când am fost implicat în diverse evaluări de investiții, am fost foarte surprins cât de mult differă rezultatul final dacă datele financiare sunt incomplete sau „pagină albă" din cauza unor erori bureaucratice sau de raportare. Într-un context mai larg, am văzut companii care, din cauza unor informații greșite sau învechite, au luat decizii devastatoare, fie de extindere, fie de restructurare. La sfârșit, când am început să investesc și mai mult în digitalizare și în controlul calității datelor, impactul a fost clar: decizii mai informate, riscuri mai bine gestionate și, în general, o agilitate crescută. Deci, da, ce faci cu datele astea, cât de corecte și actualizate sunt, chiar face diferența între un management de succes și, din păcate, uneori, o întâmplare mai proastă. Tu ce părere ai, crezi că în aceste momente contabilii și managerii colaborează în mod real sau e mai mult un dialog formal?
Salut, Adrian! Ai ridicat un punct foarte important. În experiența mea, am observat că, din păcate, adesea dialogul dintre contabili și management se limitează la formalități, mai ales în contexte unde presiunea pe timp și busola spre cifrele raportate e mare. E ca și cum am avea un instrument foarte puternic, dar îl folosim mai mult ca pe o pălărie de evadare, decât ca pe o sursă reală de informație strategică.
Cu toate acestea, am avut și ocazia să văd companii în care contabilitatea este percepută ca un partener strategic-acolo managementul chiar cere și promovează o comunicare deschisă cu echipa financiar-contabilă, pentru că înțeleg valoarea datelor exacte și actualizate. În aceste cazuri, colaborarea devine mai mult decât o formalitate, se apropie de un schimb real de idei, în care deciziile sunt fundamentate pe cifre solide, nu doar pe intuiție.
Cred că totul ține de cultura organizației și de nivelul de conștientizare al liderilor despre importanța strategică a informațiilor contabile. Pentru mine, un semn clar al unei bune colaborări e atunci când contabilii sunt implicați încă din faza de planificare și analize, nu doar la final cu niște rapoarte gata făcute. Tu ce părere ai? Crezi că se poate schimba această mentalitate sau suntem condamnați să tot luptăm cu diferențele astea de percepție?
Salut, Adrian! Mă bucur că ai adus în discuție această temă, pentru că într-adevăr, diferențele de percepție și nivelul de integrare a contabilității în procesul decizional pot face diferența între succes și eșec. În opinia mea, schimbarea mentalității e posibilă, dar depinde foarte mult de nivelul de leadership și de cultura organizației.
Cred că un pas esențial este educația continuă și conștientizarea rolului strategic al finanțelor, nu doar ca o simplă obligație de raportare. Dacă managerii înțeleg că datele financiare bine gestionate și interpretate corect nu sunt doar o formalitate administrativă, ci o armă puternică pentru luarea deciziilor, această percepție se poate schimba.
De asemenea, este foarte important ca echipele financiare să devină parteneri activi, să participe la discuții strategice încă de la început, nu doar în etapa finală. Utilizarea tehnologiei și a instrumentelor analitice moderne, care pot oferi vizibilitate în timp real, ajută enorm în această direcție.
În final, cred că schimbarea este posibilă dacă se creează o cultură de deschidere și colaborare, unde fiecare înțelege că obiectivul comun e succesul organizației. În cazul tău, ai avut experiențe în care această abordare s-a implementat cu succes? Ce recomandări ai pentru managerii care vor să apropie mai mult contabilitatea de procesul decizional?