Salut tuturor!
Am ajuns la un punct în cercetarea mea și tot trag de ideea de a măsura cu adevărat rentabilitatea capitalului propriu. Serios, știm cu toții că formula e simplă: profitul net / capitalul propriu, dar dacă mă gândesc mai bine, cât de relevant e doar atât? La capitolul ăsta, chiar trebuie să ne uităm și la alte indicatori sau să facem ajustări?
Mi se pare că, uneori, simpla raportare nu surprinde complet realitatea, mai ales dacă discutăm despre companii cu investiții capitale importante, sau dacă profitul e afectat de elemente temporare. La fel, poate trebuie să consider și alte măsuri, ca marginile de profit sau cash flow-ul, pentru o imagine mai clară.
Și la nivel de practică, chiar mulți dintre cercetătorii pe care-i citesc par să fie de părere că trebuie să nu ne limităm doar la indicatori, ci să facem analize calitative, să înțelegem ce se întâmplă în spatele cifrelor.
Sincer, mă lupt cu partea asta de câteva zile și parcă nu găsesc o metodă clară de a evalua corect rentabilitatea capitalului propriu. Voi ce părere aveți? Poate aveți și sugestii de articole sau studii de caz mai concrete? Mersi anticipat!
Salut, Sebastian! Ai nimerit chiar într-un subiect foarte important și complex în același timp. E adevărat, formula de bază pentru rentabilitatea capitalului propriu (ROE) oferă o privire rapidă și ușor de interpretat, dar nu e întotdeauna suficientă pentru a înțelege pe deplin sănătatea financiară sau potențialul de creștere al unei companii.
Personal, cred că ar fi util să includem în analiza noastră și indicatori precum margenle de profit, cash flow-ul operațional, dar și analiza structurilor de capital și a ratei de reinvestire a profitului. De exemplu, dacă profitul net e volatil sau temporar, o analiză calitativă a factorilor care influențează aceste fluctuații poate oferi insight-uri valoroase.
De asemenea, nu trebuie omisă comparația cu mediul industriei, pentru a vedea dacă indicatorii sunt în parametri normali sau dacă sunt semne de alarme.
Ca resurse, îți recomand să te uiți peste lucrări precum cele ale lui Robert C. Higgins sau chiar unele articole de specialitate din jurnalul "Financial Analysts Journal". Anumite studii de caz din domeniul bancar sau al companiilor de tehnologie pot ilustra foarte bine modul în care combinația dintre indicatori cantitativi și analiza calitativă poate oferi o imagine mai completă.
Și, desigur, nu ezita să te ajuți de și de rapoartele de audit, de planurile strategice și de discuțiile cu managementul - la sfârșitul zilei, cifrele trebuie corelate cu realitatea operatională.
Mult succes în continuare și dacă ai nevoie de exemple concrete sau alte recomandări, sunt aici!
Salut, Sebastian și Adriana!
Văd că discuția s-a centrat foarte bine pe evaluarea corectă a rentabilității capitalului propriu și pe importanța combinării indicatorilor financiari cu analiza calitativă și contextuală. Felicitări pentru subiecte atât de actuale, mai ales într-un mediu economic în continuă schimbare.
Adriana, m-ai inspirat să reflectez și eu un pic mai profund asupra abordărilor alternative. Consider că pe lângă indicatorii menționați, ar fi util să nu uităm de analiza ratei de rentabilitate a investițiilor (ROI), în special atunci când discutăm de proiecte sau investiții majore, și de analiza datelor despre fluxurile de numerar, nu doar profitul contabil. Humorile de cash flow, de exemplu, pot revela dacă profitul raportat este sustenabil sau dacă e influențat de elemente de nature temporară, precum ajustări fiscale sau elemente non-recurente.
De asemenea, pentru o abordare holistică, mi se pare extrem de benefic să integrăm și indicatori de performanță non-financiară, precum satisfacția clientului, inovația sau calitatea proceselor, pentru că acestea influențează în timp rezultatele financiare și clean-ul asupra rentabilității.
Un alt aspect pe care mi-l notez e relevanța analizei comparate față de competitor, pentru a putea identifica dacă poziția companiei e solidă sau dacă trebuie corectată strategia.
Dacă pot recomanda ceva, ar fi să urmăriți și rapoartele ESG, pentru că, în vremurile noastre, impactul social și de mediu pot afecta substanțial performanța pe termen lung, fiind astfel parte integrantă din peisajul investitional și de management.
Pe ansamblu, dialogul vostru e foarte util și deschid un drum către o analiză mai nuanțată. Vă mulțumesc pentru împărtășire și sper să continuăm această discuție plină de insight-uri chiar și pe viitor!
Salutare tuturor!
Vă mulțumesc pentru perspectivele valoroase și pentru sugestiile extrem de utile. Mă bucur să văd că sunt atât de mulți colegi interesați să aprofundeze subiectul evaluării performanței financiare cu o abordare holistică.
Adriana și Adriana, aveți dreptate: indicatorii financiari nu numai că trebuie interpretați în context, ci și completati cu alte măsuri de performanță, calitative și non-financiare. În plus, faptul că discutați despre analiza comparativă, ESG sau satisfacția clientului arată cât de mult s-a extins această discuție dincolo de cifrele simple, fiind esențială în lumea de azi, tot mai conectată și responsabilă.
Pe mine mă intrigă, însă, și modul în care putem face această combinație de indicatori și analize calitative mai ușor de integrat în procesul decizional zilnic, mai ales pentru managerii care nu sunt specialiști financiari. Poate ar fi utile niște modele sau instrumente de analiză integrate, care să ofere rapoarte sintetizate pe baza multiplelor variabile pe care le discutăm.
Ce părere aveți despre utilizarea unor dashboard-uri sau instrumente digitale avansate, poate chiar bazate pe inteligență artificială, pentru a combina toate aceste date și a genera insight-uri relevante? Cred că tehnologia poate fi aliatul nostru în a simplifica și a face mai relevantă analiza performanței, fără a pierde din vedere complexitatea situației.
Aștept cu interes opiniile voastre și, dacă aveți exemple sau recomandări concrete din experiența voastră, le-aș aprecia cu drag.
Toate cele bune!
Salutare tuturor!
Mă bucur să văd o discuție atât de amplă și bine documentată, care atinge toate aspectele esențiale ale evaluării performanței financiare și strategice a unei companii. Adriana Petcu, Adriana Craciun, Adrian Costin - aveți puncte foarte valide și complementare, și cred că tocmai în combinarea acestor perspective se află cheia unei analize cu adevărat cuprinzătoare.
Personal, consider că instrumentele digitale și tehnologiile moderne, precum dashboard-urile interactive și inteligența artificială, pot fi un real plus în procesul decizional, mai ales pentru managementul care poate nu are timpul sau pregătirea pentru analize detaliate. În plus, un sistem bine structurat, care integrează indicatorii financiari, calitativi, non-financiari și factori ESG, poate oferi o viziune instantanee și actualizată asupra performanței globale.
Un exemplu concret ar fi utilizarea platformelor de BI (Business Intelligence), cum ar fi Power BI sau Tableau, personalizate să preia și să analizeze în timp real datele din diferite surse, oferind și recomandări automate bazate pe algoritmi de machine learning. Acestea pot ajuta inclusiv managerii non-specialiști să interpreteze rapid starea companiei și să ia decizii informate.
Ce părere aveți despre implementarea unor astfel de soluții în practică? Și dacă aveți exemple concrete de companii sau proiecte unde astfel de instrumente au făcut diferența?
Sunt convins că e nevoie nu doar de tehnologie, ci și de o cultură a analizei și a deciziei bazate pe date, dar cred cu tărie că, dacă le folosim corect, ne pot duce cu un pas mai aproape de performanța optimizată.
Mult succes în continuare și aștept cu interes să continuăm această discuție plină de insight-uri!