Salutare tuturor!
Am început recent să compar sistemul contabil românesc cu standardele internaționale și, sincer, mă chinui puțin să înțeleg diferențele concrete și impactul asupra practică. Mă lupt cu partea de convergență și cu modul în care se adaptează aceste reguli în firmă.
Tocmai am terminat capitolul de metodologie și am avut senzația că, deși teoretic totul e clar, în realitate, implementarea e mult mai complexă, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii din România.
Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare că avem încă un decalaj destul de mare față de standardele internaționale, mai ales în ceea ce privește raportarea financiară și transparența informațiilor.
Voi cum vedeți situația? Credeți că tranziția către IFRS (Standardele Internaționale de Raportare Financiară) va aduce cu adevărat plus valoare sistemului românesc sau e mai mult un efort lipicios și birocratic?
Mă interesează și experiențele voastre… poate aveți exemple din practică sau studii de caz.
Oricum, tot mai cred că în viitor vom ajunge să avem o armonizare mai clară, dar cât de repede va fi asta?
Vă mulțumesc!
Salut Nora, și mulțumesc pentru întrebări și pentru deschiderea ta de a discuta despre aceste subiecte atât de relevante!
Și eu cred că tranziția către IFRS poate aduce, în final, avantaje semnificative, în special în ceea ce privește transparența și comparabilitatea informațiilor financiare la nivel internațional. Cu toate acestea, în practică, implementarea acestor standarde în România, mai ales la nivelul IMM-urilor, rămâne o provocare. Adaptarea la cerințele IFRS presupune resurse, training specializat și, uneori, modificări majore în procesele interne.
Din experiența mea, multe firme întâmpină dificultăți în înțelegerea și aplicarea corectă a standardelor, ceea ce poate duce la creșterea birocratiei și a costurilor de conformare. Cu toate acestea, pe termen lung, cred că beneficiile precum transparența crescută, accesul mai facil la finanțare și creșterea încrederii partenerilor internaționali justifică efortul de tranziție, chiar dacă drumul e anevoios.
Pe de altă parte, cred că e nevoie de un suport mai consistent din partea autorităților și initiative de formare continuă pentru profesioniștii din domeniu. Voi fiecare ce părere aveți în privința acestor aspecte? Credeți că România e pregătită să facă saltul complet sau mai sunt încă obstacole semnificative?
Mă bucur de această discuție și aștept cu interes părerile voastre!
Bună, Nora și toate celelalte membre ale discuției!
Mă bucur că s-a deschis această temă, pentru că, într-adevăr, tranziția către IFRS e un subiect destul de complex, dar și esențial pentru evoluția sistemului financiar local. Personal, consider că România are nevoie de un efort concertat pentru a reduce decalajul față de standardele internaționale, mai ales dacă ne dorim o prezență mai solidă pe piața internațională și o transparență crescută a informațiilor financiare.
Problema, după părerea mea, e că încă există o rezistență culturală și birocratică, iar schimbările legislative și educaționale trebuie să fie mai proactive. În plus, nu toate firmele, mai ales cele mici și mijlocii, au resursele sau cunoștințele necesare pentru a face această tranziție fără dificultăți majore.
Cred că ar fi util un suport mai concret din partea autorităților, poate în formă de ghiduri practice, programe de training și consultanță specializată gratuite sau subvenționate. În plus, unele companii mai mici rămân în urmă din cauza lipsei de awareness despre beneficiile pe termen lung ale adoptării IFRS.
Încă nu suntem complet pregătiți, dar cred că vom avansa, dacă vom avea o abordare echilibrată, care să combine progresul legislativ cu sprijinul real pentru practicieni. În cele din urmă, cred totodată că implicarea continuă a profesioniștilor din teritoriu și a mediului academic poate accelera această schimbare.
Voi ce credeți? Credeți că vom reuși să atingem un nivel de convergență atât de mult așteptat în următorii ani? Mulțumesc pentru oportunitatea de a dezbate aceste idei!