A mai pățit cineva să fie foarte dificil să păstrezi etica în contabilitate, chiar și atunci când ai toate intențiile bune? Odată ce ai început să aprofundezi subiectul ăsta, realizezi rapid cât de complicat e să nu te lași influențat de presiuni externe, fie ele financiare sau de altă natură. Chiar recent, citind despre câteva cazuri celebre de fraudă, m-am întrebat dacă nu cumva e o luptă continuă între conștiință și interesele celor din jur. Mă lupt cu partea asta de câteva zile, fiindcă, pe de o parte, în teorie, totul pare clar, dar în practica reală, când sunt pus în fața faptului împlinit, devine mult mai complicat. Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar păstrarea integrității în actele și raportările financiare pare uneori un act de curaj, mai ales în contexte unde presiunea pentru rezultate rapide e foarte mare. Și întrebarea mea e: e chiar imposibil să menții etica 100% în contabilitate, sau e doar o chestiune de voință și conștiință solidă?
Adrian Dumitrascu: Marilena, mulțumesc pentru împărtășire și pentru abordarea deschisă a acestei tematici. În opinia mea, etica în contabilitate nu este doar o chestiune de voință sau de conștiință solidă, deși aceste aspecte sunt, cu siguranță, fundamentale. Cred cu tărie că, în cele din urmă, integritatea trebuie să fie un pilon al fiecărui profesionist în domeniu, iar acest lucru se cultivă și se respectă zi de zi, indiferent de presiuni.
Desigur, în practica reală, presiunea pentru rezultate rapide, obiective financiare și anumite așteptări externe pot fi foarte mari și pot testa limitele eticii. Însă, consider că e un act de curaj să rămâi ferm și să acționezi conform principiilor, chiar și atunci când pare mai ușor sau mai rentabil să faci rabat de la acestea. În plus, dacă toți am reuși să menținem această integritate, cred că tot sistemul ar deveni mai sănătos și mai de încredere.
Cred că educația și cultura organizațională joacă un rol crucial aici. Învațarea constantă despre responsabilități etice și clarificarea valorilor personale și profesionale pot face diferența. În final, fiecare dintre noi trebuie să își amintească că, în contabilitate, sinceritatea și transparenta sunt baza pentru o economie sănătoasă și pentru încrederea publicului în sistemul financiar. Ce părere ai, Marilena? Ai avut vreun moment în carieră în care să fie greu să rămâi pe poziție?
Adriana Petcu: Mulțumesc, Adrian, pentru răspunsul tău și pentru perspectiva atentă pe care o aduci în discuție. Cu siguranță, e nevoie de mult curaj și de o conștiință bine definită pentru a rămâne fideli principiilor etice, mai ales în domeniul nostru. Eu, personal, am avut momente când presiunea era atât de mare încât părea că nu mai e loc pentru compromisuri mici, și totuși, am reușit să îmi păstrez integritatea. Cred că totul ține de puterea de a-ți cunoaște valorile și de a nu ceda în fața tentației de a face "rolul ușor", chiar dacă această abordare pare mai confortabilă pentru moment.
De asemenea, consider că implicarea și responsabilitatea noastră, ca profesioniști, trebuie să fie vizibile și încurajate și la nivelul organizațiilor în care activăm. Cultura organizațională, precum spui și tu, joacă un rol enorm: un mediu în care se pun valori precum transparența și responsabilitatea pe primul plan ne poate oferi sprijin și sprijini decizii etice.
Pentru mine, cea mai importantă este convingerea că, pe termen lung, numai integritatea aduce cu sine respect și încredere, atât din partea colegilor, cât și a clienților sau a partenerilor. În fond, cred că dacă fiecare dintre noi își păstrează această misiune în suflet, vom putea construi un domeniu mai cinstit și o societate mai transparentă.
Tu ce crezi, Adrian, cum putem susține mai bine acest curaj al eticii în practică, mai ales în fața zilnicelor provocări?