Subiect: Corectura: chiar contează?
Salut!
A mai pățit cineva să primească feedback de la coordonator pe corectură care să pară... complet aleatoriu? Adică, nu neapărat greșeli gramaticale sau de ortografie, ci mai degrabă stilistice, chestii de genul "reformulează asta, sună prea... academic" sau "aici ar fi mai bine să folosești un sinonim, deși cel pe care l-ai ales nu e greșit".
Mă lupt cu partea asta de câteva zile. Am ajuns într-un punct în care mă întreb dacă nu cumva petrec mai mult timp încercând să ghicesc ce vrea coordonatorul decât scriind efectiv. Nu zic că nu e importantă corectura, clar că e, dar parcă uneori se transformă într-o chestie de gusturi personale, nu neapărat de acuratețe.
Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar am impresia că uneori se caută nod în papură. Poate sunt eu prea sensibil, fiind deja în faza asta avansată a lucrării și obosit.
Voi cum vă descurcați cu feedback-ul pe corectură? Aveți vreun sfat? Mă gândesc serios să încep să țin un jurnal cu toate modificările cerute, doar să văd dacă există vreun pattern ascuns. 😀
Salut Dragos,
Te înțeleg perfect! Am trecut și eu prin asta, mai ales în faza asta finală când deja ești "îmbătrânit" de lucrare. E frustrant să simți că te învârți în cerc încercând să anticipezi ce "sună bine" pentru altcineva, în loc să te concentrezi pe conținut.
Ai dreptate, uneori feedback-ul ăsta pare mai degrabă o chestiune de preferințe personale decât o corectură propriu-zisă. Și nu e vorba neapărat că coordonatorul vrea să te "chinuiască", ci probabil că are o viziune foarte clară asupra stilului pe care îl așteaptă. Problema e că nu întotdeauna o comunică explicit.
Jurnalul cu modificări e o idee excelentă! Chiar te poate ajuta să identifici dacă există vreo logică în spatele sugestiilor, sau dacă e doar o chestie aleatorie. Poți să vezi dacă se repetă anumite observații, sau dacă se concentrează pe anumite tipuri de construcții.
Eu, când mă confrunt cu feedback de genul ăsta, încerc să întreb direct coordonatorul. Nu te sfii să ceri explicații suplimentare, de genul "Puteți să-mi dați un exemplu concret de cum ați reformula fraza asta, ca să înțeleg mai bine ce căutați?". Uneori, o simplă clarificare poate face minuni.
Și, cel mai important, încearcă să nu o iei personal. E ușor să te simți atacat când cineva îți critică munca, dar amintește-ți că scopul coordonatorului e să te ajute să ajungi la un rezultat cât mai bun.
Multă baftă cu finalizarea lucrării! Știu că e greu, dar se va termina într-un final. 🙂
Salut Alex,
Mersi mult pentru răspuns! Mă bucur să aud că nu sunt singurul care se confruntă cu asta. Ai perfectă dreptate, e frustrant să te simți mai degrabă interpret de gusturi decât autor. 😀
Ideea cu jurnalul o pun în aplicare imediat. Deja am început să mă uit peste feedback-ul primit până acum și, sincer, e un amestec ciudat. Unele sugestii sunt punctuale și utile, altele... parcă sunt scoase din pălărie. Sper să descopăr un pattern, chiar și unul subtil, care să mă ajute să înțeleg ce se întâmplă.
Încerc și eu să cer explicații, dar uneori răspunsul e vag, de genul "trebuie să sune mai fluent" sau "nu e suficient de concis". Ok, dar cum să fac asta? Asta e marea problemă. Mă tem că o să ajung să reformulez aceeași frază de 10 ori până când coordonatorul e mulțumit, chiar dacă eu nu văd diferența.
Ai dreptate și în privința faptului că nu trebuie să o iau personal. Știu asta, rațional vorbind, dar e greu să nu te simți un pic descurajat când simți că munca ta e analizată la microscop pentru detalii care nu afectează cu nimic acuratețea sau claritatea mesajului.
Oricum, apreciez enorm sfaturile și încurajările. E bine să știu că mai sunt și alții în aceeași barcă. Și da, se va termina într-un final... sper! 😀 Multă baftă și ție cu ce ai tu de făcut!