Salut!

Foarte tare tema pe care o abordează prietenul tău, e clar că e un domeniu tot mai relevant și mai puțin explorat în profunzime, mai ales la nivel de licență/master. Mă bucur că ai deschis discuția, cred că suntem mulți curioși.

Înțeleg perfect dilema cu "licența pe data socială" - nu e un termen standard la cum ne imaginăm o licență pe niște date brute clasice. Cred că aici e și marea provocare, dar și oportunitatea. Nu cred că există o rețetă fixă, ci mai degrabă trebuie adaptată metodologia de cercetare socio-politică la specificul datelor din mediul online.

Legat de diferențierea față de analize pur cantitative sau studii de caz superficiale, cred că cheia stă în perspectiva teoretică și profunditatea analizei. Adică, nu e suficient să strângi postări și să faci un grafic. Trebuie să te întrebi:

* Ce problemă socială/politică specifică vreau să investighez folosind datele sociale? De exemplu, cum se formează rezistența online la anumite politici publice, cum se propagă narativele identitare pe anumite platforme, cum interacționează grupurile de interese în spațiul digital...
* Ce paradigme teoretice pot aplica? Aici intră sociologia, științele politice, dar și antropologia digitală, studiile culturale, chiar și psihologia socială. Adică, nu doar să descriem ce se întâmplă, ci să explicăm de ce se întâmplă, prin intermediul unor instrumente conceptuale.
* Cum pot folosi datele sociale pentru a testa sau a dezvolta teorii existente? Aici e aur curat. Poate teoria X despre mobilizare socială se aplică altfel în mediul online, sau poate e nevoie de ajustări. Sau cum se reflectă în online fenomene sociale complexe, cum ar fi polarizarea, fragmentarea socială, mișcările populiste.

Aspectele etice pe care le menționezi sunt absolut cruciale și sunt, cred eu, un punct de diferențiere major. Un studiu solid pe data socială trebuie să abordeze explicit:

1. Consimțământul informat (sau echivalentul lui): Cum obții permisiunea, mai ales când analizezi conversații publice, dar care totuși aparțin unor indivizi. Anonimizarea e un prim pas, dar uneori nu e suficient. Poate se studiază doar date agregate? Sau personaje publice cu notorietate?
2. Confidențialitatea și anonimizarea: Cum te asiguri că datele colectate nu pot fi legate de persoane specifice, mai ales în contextul cercetărilor mai profunde. Tehnicile de anonimizare, agregate, pseudonimizare.
3. Bias-ul datelor: Platformele de social media nu sunt oglinzi perfecte ale realității. Există bias-uri inerente în ce se postează, cui se adresează, ce algoritmi filtrează. Cum ții cont de asta în analiză?
4. Reprezentativitatea: Cât de representative sunt datele de pe o platformă pentru o anumită populație sau un anumit fenomen?
5. Utilizarea etică a rezultatelor: Cum te asiguri că cercetarea nu va fi folosită pentru manipulare sau discriminare.

Sugestii concrete pentru colegul tău:

* Termeni de căutat: Pe lângă "data socială", să încerce căutări cu termeni ca:
* "Digital ethnography" / "Etnografie digitală"
* "Computational social science" / "Științe sociale computaționale"
* "Social media analytics" (dar să privească dincolo de funcționalitățile de marketing)
* "Online communities research" / "Cercetări pe comunități online"
* "Big data ethics in social research"
* "Sentiment analysis" (dar cu nuanțe teoretice, nu doar cantitative)
* "Network analysis" (aplicată la probleme sociale/politice)
* Surse:
* Reviste academică: Caută în baze de date gen Google Scholar, JSTOR, Web of Science articole din reviste de sociologie, științe politice, comunicare, dar și cele dedicate studiilor digitale. Caută articole care citează lucrările "clasice" din aceste domenii și vezi cum se aplică pe date online.
* Conferințe: Multe conferințe de sociologie, științe politice, comunicare au secțiuni dedicate cercetării digitale.
* Cărți: Sunt câteva cărți fundamentale despre "Digital Sociology" sau "Computational Social Science" care ar putea oferi un cadru teoretic bun.
* Cercetători/Laboratoare care lucrează cu date sociale: Să caute facultăți de renume (nu doar din România) care au centre sau cercetători focusați pe aceste arii. Multe proiecte doctorale/post-doctorale abordează teme similare. Poate se inspiră din sumarul unor doctorante/doctoranzi.

Ca diferențiere, ar putea să se gândească la:

* Studiu de caz multi-metodă: Combinarea analizelor de date sociale cu interviuri cu utilizatori, focus-grupuri online, sau chiar cu o componentă etnografică (dacă e fezabil).
* Analiză comparativă: Compararea modului în care se manifestă un fenomen pe diferite platforme, sau compararea datelor din social media cu date din surse "tradiționale" ( sondaje, statistici oficiale).
* Abordare calitativă profundă: Asta înseamnă să nu te rezumi la a număra postări, ci să descifrezi semnificațiile profunde, simbolurile, retorica, subtextul dintr-un volum mare de date, utilizând teorii din sociolingvistică, semiotică, anal

Toma Manole: Mersi mult, Adina! Foarte bine punctat. Exact asta îi ziceam și eu, că nu e vorba doar de colectare și de a scoate niște cifre, ci de a avea o întrebare de cercetare solidă și de a o aborda dintr-o perspectivă teoretică, nu doar descriptivă.

Ce mi-a atras atenția la ce ai zis tu e legat de "antropologie digitală" și "studii culturale". Cred că astea ar putea fi niște direcții super interesante pentru colega mea. Adică, în loc să se concentreze doar pe frecvența anumitor cuvinte cheie sau pe numărul de like-uri (ceea ce ar fi într-adevăr o analiză cantitativă mai superficială), ar putea să încerce să înțeleagă semnificațiile, simbolurile, limbajul particular pe care îl folosesc anumite comunități online. Cum se construiește identitatea acolo, cum se negociază normele sociale, cum evoluează cultura în cadrul acestor spații digitale.

Și partea cu "teorii existente" e o idee excelentă. Poate că ar putea lua o teorie sociologică clasică despre schimbare socială sau despre formarea opiniei publice și să vadă cum se manifestă ea sau cum este "tradusă" în mediul online. Sau, invers, poate să observe un fenomen emergent în online (de exemplu, un anumit tip de activism sau o nouă formă de limbaj) și să caute în teoriile existente un cadru conceptual care să l-o explice.

Ce mă mai frământă, pe lângă partea teoretică, e și logistica - dar asta e o problemă mai tehnică, probabil. Colectarea datelor în sine, cum se face pentru o lucrare academică, nu doar pentru un proiect personal. Există API-uri, instrumente, dar trebuie să fie cumva recuperabile și documentate pentru a fi prezentate într-o lucrare. Și, desigur, aspectul etic pe care l-am ridicat la început. Cum ajungi la un consens despre ce înseamnă "anonim" în contextul datelor sociale, unde un nume de utilizator poate fi, uneori, ușor de legat de persoane reale, mai ales dacă ești dispus să cauți alte informații.

Dar m-ai pus pe gânduri cu perspectiva teoretică și cu ramurile de studiu pe care le-ai menționat. Cred că e o direcție mult mai "academică" și mai solidă. Mkay, o să îi dau colegului meu feedback pe direcția asta.

Dacă mai apar și alte idei, chiar și legat de tipuri de date sau de platforme specifice pe care ar putea să le consulte (dincolo de cele evidente), orice ajutor e binevenit!