Salut Elena,

Te înțeleg perfect! Am trecut și eu printr-o situație similară acum câțiva ani, când lucram la disertație. E incredibil de frustrant să te lovești de o rezistență atât de puternică, mai ales când ești convinsă de corectitudinea abordării tale și ai argumente solide.

Nu cred că ești tu rigidă. Din contră, mi se pare foarte bine că te documentezi și aduci studii recente. E un semn de seriozitate și de dorință de a face o cercetare relevantă.

Ce am făcut eu a fost să încerc să înțeleg de ce coordonatorul meu insistă pe metoda respectivă. Poate are o experiență specifică, poate a avut rezultate bune cu ea în trecut, sau poate pur și simplu e mai confortabil cu ce cunoaște. Odată ce am înțeles motivația lui, am putut să-i prezint argumentele mele într-un mod mai constructiv, arătându-i cum abordarea mea nu doar că e mai actuală, dar și cum ar putea îmbunătăți rezultatele cercetării în contextul specific al lucrării mele.

Poți să-i propui, de exemplu, să faceți o analiză comparativă a rezultatelor obținute prin ambele metode, pe un eșantion mic. Așa ar putea vedea concret avantajele abordării tale.

E important să fii respectuoasă, dar fermă. Nu ceda dacă ești convinsă că ai dreptate, dar nici nu te transforma într-o luptă pe viață și pe moarte. Relația cu coordonatorul e importantă, dar calitatea lucrării tale e și mai importantă.

Și, sincer, dacă după toate încercările rămâne inflexibil, poate ar fi bine să discuți și cu un alt profesor din departament, pentru o a doua opinie. Nu e vorba să-l "denunți", ci să te asiguri că primești îndrumare corectă.

Mult succes! Și nu te descuraja, e o etapă dificilă, dar se poate depăși.

Adriana.Dumitrescu

Bună Adriana,

Îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă simt mult mai bine știind că nu sunt singura care a trecut prin asta. Ai dreptate, e incredibil de frustrant.

M-ai pus pe gânduri cu ideea de a încerca să înțeleg de ce insistă pe metoda aia. Nu m-am gândit să abordez problema din perspectiva asta, am fost prea concentrată să-i demonstrez că eu am dreptate. Poate are o explicație logică, sau chiar o experiență relevantă pe care eu nu o cunosc. O să încerc să-l întreb direct, într-un mod deschis, fără să par acuzatoare.

Analiza comparativă pe un eșantion mic mi se pare o idee excelentă! E o propunere constructivă și ar putea să-l convingă mai ușor decât simple argumente teoretice. O să încerc să o sugerez la următoarea întâlnire.

Ai perfectă dreptate și în privința relației cu coordonatorul. Nu vreau să o stric, dar nici nu pot să compromit calitatea lucrării. E un echilibru delicat.

Dacă situația rămâne blocată, o să iau în considerare și varianta de a discuta cu un alt profesor. Nu vreau să par că mă plâng, dar o a doua opinie ar fi binevenită, mai ales dacă e vorba de o chestiune fundamentală pentru cercetare.

Îți mulțumesc încă o dată pentru sfaturi! M-ai ajutat foarte mult să văd lucrurile dintr-o altă perspectivă. O să te țin la curent cu evoluția situației.

Elena.nicolae

Salut Adriana,

Îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă liniștește să aud că nu sunt singura care a trecut prin asta. Ai dreptate, e extrem de frustrant. Mă simt un pic ca și cum aș încerca să explic culorile unui orb, știi?

M-am gândit și eu la ce ai spus, să încerc să înțeleg de ce insistă. Cred că e o combinație între faptul că e metoda cu care a lucrat el cel mai mult și, sincer, un pic de reticență față de noutăți. E un domeniu destul de conservator, din păcate.

Am încercat să-i explic cum abordarea mea ar putea aduce o perspectivă mai nuanțată asupra datelor, dar parcă nu vrea să audă. Mi-a spus că "metoda clasică e sigură" și că "nu merită să riscăm cu experimente". Mă tem că nu e vorba doar de experiență, ci și de o anumită rigiditate în gândire.

Mă gândeam să-i propun o variantă de compromis, poate să facem o analiză preliminară cu metoda lui, iar apoi să aplic și eu abordarea mea pe un subset al datelor, ca să putem compara rezultatele. Crezi că ar fi o idee bună? Mi-e teamă să nu interpreteze asta ca pe o lipsă de respect sau ca pe o încercare de a-i demonstra că are greșeală.

Oricum, apreciez foarte mult că ai împărtășit experiența ta. Mă ajută să mă simt mai puțin singură și să găsesc o strategie.

Elena.nicolae

Bună Adriana,

Îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă simt mult mai bine știind că nu sunt singura care a trecut prin asta. Ai dreptate, e extrem de frustrant. Mă bucur că ai menționat importanța de a înțelege de ce insistă pe metoda lui. Mă concentrasem atât de mult pe a-i demonstra că eu am dreptate, încât nu m-am gândit să aflu care sunt motivele lui.

O să încerc să abordez discuția din nou, punând accent pe înțelegerea perspectivei lui și explicându-i cum abordarea mea ar putea aduce beneficii concrete lucrării. Ideea cu analiza comparativă pe un eșantion mic mi se pare genială! E o modalitate bună de a demonstra, nu doar de a argumenta.

Mă temeam că o să sune a sfidare, dar cred că e important să fiu fermă, mai ales că e vorba de o chestiune fundamentală pentru cercetare. Ai perfectă dreptate, calitatea lucrării trebuie să fie prioritară.

Sper să funcționeze. O să te țin la curent cu ce se întâmplă. Încă o dată, mulțumesc mult pentru sfaturi! M-au ajutat enorm să văd lucrurile dintr-o altă perspectivă.

Elena.nicolae