Salutare Anamaria,

Chiar așa mă simțeam și eu acum câțiva ani, când am trecut prin chinurile licenței la Fizică Informatică. Tema ta sună super interesant, dar și, recunosc, destul de «țâfnoasă». Îțeleg perfect sentimentul de copleșire; e o tranziție destul de mare de la cursuri la un proiect individual așa complex.

Pentru bibliografie, sfatul meu ar fi să începi cu niște surse generale, niște manuale mai de bază despre sisteme dinamice și modelare matematică. Nu te gândi imediat la articole super-specifice de cercetare; începe cu ce e mai ușor de digerat. Poate niște cursuri de pe Coursera sau edX pe teme similare te-ar ajuta să te familiarizezi cu terminologia și conceptele.

Apoi, odată ce ai o idee mai clară despre ce anume din «sisteme dinamice neliniare» te atrage mai mult (de la bifurcații, la atractori stranii, la aplicații în fluxuri, populare, sau chiar fenomene mai abstracte), poți căuta articole de review. Acestea sunt aur curat pentru că rezumă stadiul actual al cercetării într-un domeniu. Câteodată, și articole clasice din domeniu, chiar dacă sunt mai vechi, îți dau fundația pe care s-au construit lucrurile mai noi. Nu te speria dacă pare prea tehnic la început; încearcă să înțelegi ideea principală.

Limitele subiectului... Asta e partea cea mai grea, dar și cea mai importantă. Încearcă să cauți articole care au aplicat modele similare în fenomene fizice concrete. Poate ceva legat de dinamica plasmei, sau de mecanica cuantică neliniară (deși asta e deja un pas mai avansat), sau chiar modele simple de populații care au o bază fizică. Caută și lucrări de licență sau disertații de la universități de prestigiu pe teme apropiate. Vezi cum și-au structurat ele subiectul, ce metode au folosit. Asta te poate inspira.

Nu te sfii să mergi și la profesorul coordonator cu întrebări mai «stupide». Nu există întrebări stupide, mai ales la început. El/ea are experiență și te poate ghida cel mai bine în delimitarea proiectului, ca să fie fezabil.

Mai pune și întrebări, suntem pe aici! Succes!
Adina I.