Salut Nelu,

Știu exact la ce te referi. Blocajul ăsta la început e clasic. Și eu am trecut prin asta anul trecut, pare că ai atâtea opțiuni încât nu știi pe care să o alegi, sau parcă niciuna nu sună "wow" suficient. Dar stai liniștit, se rezolvă.

Ideea ta cu aplicațiile practice, monitorizarea și modelarea e foarte bună. Asta înseamnă că ai deja o direcție și nu pornești de la zero. Sincer, cam pe acolo am sărit și eu, că doar asta ne și interesează practic la GeoMediu, să vedem cum se aplică teoria.

Dacă tot ai menționat monitorizarea, mi-au venit în minte câteva direcții care mi s-au părut interesante de la colegi sau din discuții:

* Analiza comparativă a datelor din teledetecție și monitorizări la sol: Poți lua o anumită zonă (poate un parc natural, o fostă zonă industrială, o zonă agricolă afectată de secetă etc.) și să compari cum arată un parametru (vegetație, umiditate, compoziția solului) din imagini satelitare (Sentinel, Landsat etc.) cu date obținute direct de la stații meteo, senzori plasați pe teren sau chiar probe de sol analizate în laborator. Aici poți genera tot felul de hărți și poți vedea unde sunt discrepanțele și de ce. Ar fi super practic, cred că îți dă o imagine clară și asupra limitărilor fiecărei tehnologii.

* Modelarea riscului de eroziune: Asta cred că e destul de populară, dar poți să o specifici foarte mult. De exemplu, poți să te axezi pe un bazin hidrografic mic și să folosești date GIS și modele (cum ar fi RUSLE) pentru a identifica zonele cu cel mai mare risc de