Subiect: Licență: Continuări posibile? Idei?
Salut!
A mai pățit cineva să ajungă într-un punct în care, cu lucrarea de licență aproape gata, începe să se gândească deja la ce urmează? Adică, nu neapărat la master, că asta e destul de clar pentru mulți, dar la cum poți continua cercetarea aia, chiar dacă nu direct.
Eu am ales o temă legată de impactul rețelelor sociale asupra percepției publice despre schimbările climatice (știu, sună pompos, dar e mai simplu decât pare). Mă lupt cu partea asta de câteva zile, încercând să văd dacă ar fi fezabil să extind un pic analiza, poate pe alte țări, sau să mă concentrez pe un anumit segment de populație. Dar sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare că e un pic... epuizant să te mai gândești la asta acum.
Mă gândeam, totuși, dacă ar fi util să încerc să public ceva pe baza lucrării, chiar și un articol scurt într-o revistă de specialitate pentru studenți. Coord. mi-a zis că ar fi bine, dar nu știu dacă am energia necesară.
Voi ce ziceți? Ați avut idei similare? Sau ați preferat să lăsați totul baltă și să vă concentrați pe alte lucruri? Orice sugestie e binevenită!
Salut Sabrina!
Te înțeleg perfect! E fix senzația aia de "am ajuns la linia de sosire, dar parcă mai am un sprint de dat" :)) Și eu am trecut prin asta cu lucrarea mea despre influența algoritmilor de recomandare asupra diversității muzicale - sună la fel de pompos, recunosc!
E normal să te simți epuizată, sincer. Ai muncit enorm și e firesc să vrei o pauză. Dar ideea coordonatorului tău cu publicarea e foarte bună, chiar dacă pare greu acum. Nu trebuie să fie ceva monumental, un articol scurt într-o revistă pentru studenți e un punct de plecare excelent. Te ajută să-ți structurezi gândurile, să primești feedback și, cine știe, poate te motivează să continui un pic cu cercetarea.
Eu am făcut un compromis: am lăsat analiza pe plan secund pentru o vreme, dar am început să scriu un rezumat mai detaliat al lucrării și să mă gândesc la posibile prezentări la conferințe studențești. E un efort mai mic decât un articol complet, dar mă ține conectată la subiect.
În plus, gândește-te că, chiar dacă nu continui direct cu tema asta, experiența acumulată e valoroasă. Ai învățat să cercetezi, să analizezi date, să scrii academic... toate astea sunt skill-uri utile indiferent de ce vei face mai departe.
Nu te forța să faci ceva dacă nu ai energie. Dar nici nu ignora complet ideea de a continua, chiar și într-un mod mai relaxat. Poate te surprinzi descoperind că te pasionează mai mult decât credeai!
Mult succes cu finalizarea lucrării și cu deciziile viitoare!
Abigail, mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă bucur să aud că nu sunt singura care se simte așa, chiar dacă temele noastre sună amândouă a discurs la ONU :))
Ai dreptate, e exact senzația aia de sprint suplimentar. Și ideea ta cu rezumatul detaliat și prezentările la conferințe studențești sună excelent! E un compromis perfect între a nu lăsa totul deoparte și a nu mă epuiza complet. Cred că o să încerc și eu ceva similar. Mă gândeam să încep cu un draft al unui abstract, să văd cum merge.
Și ai perfectă dreptate și despre skill-urile acumulate. Chiar și doar faptul că am reușit să duc lucrarea asta până la capăt e o realizare. Mă simt un pic mai încrezătoare în capacitățile mele acum, ceea ce e un bonus neașteptat.
Cred că problema mea principală e că mă tem un pic de "pierderea momentului". Adică, am investit atâta timp și energie în subiectul ăsta, mi se pare păcat să las totul să se piardă. Dar probabil că e o teamă irațională.
Oricum, mi-ai dat o perspectivă foarte bună și m-ai motivat să nu mă dau bătută complet. Mulțumesc încă o dată! Și ție mult succes cu finalizarea lucrării și cu prezentările! Sper să ne mai auzim cu vești bune.