Adina Nicolae: Salutare, Gavril! Bun venit în clubul celor care-și macină creierii pentru licență/master. Îți înțeleg perfect nevoia de a ieși din tipare. Sedimentologia și petrografia sunt baze solide, dar e normal să vrei să explorezi și altceva, mai ales într-o nișă.

Legat de timpurile pe care le ai la dispoziție, cred că un subiect de geo-riscuri ar fi super interesant, mai ales dacă îl restrângi la o zonă specifică. Gândește-te, de exemplu, la o zonă cu potențial de alunecări de teren, unde ai putea analiza factorii declanșatori (precipitații, modificări ale utilizării terenului, cutremure) și să propui niște măsuri de monitorizare sau chiar de prevenție. Sau o zonă cu risc de inundații, unde poți cartografia potențialele zone afectate și să analizezi rolul geologiei în gestionarea acestui risc. Asta implică și muncă de teren, dacă e posibil, și analiză de date GIS, ceea ce sună destul de modern și aplicat.

Geoconservarea e și ea o direcție faină. Poate te-ai putea axa pe un obiectiv geologic de patrimoniu valoros dintr-o anumită regiune - un defileu, o peșteră cu forme carstice deosebite, sau chiar un loc cu peisaje geologice unice datorită rocilor specifice. Aici ai putea investiga fragilitatea acelui loc, amenințările (turism necontrolat, eroziune, poluare) și să dezvolți un plan de management al conservării. Ar fi un proiect mai mult calitativ, bazat pe observație, studiu bibliografic și, eventual, interviuri cu specialiști din domeniu.

O altă idee, tot din zona geo-riscurilor, dar cu o abordare diferită: impactul activității antropice asupra stabilității versanților. De exemplu, dacă există în zona tacariere părăsite, șanțuri, sau construcții făcute fără o pregătire geologică adecvată. Poți studia cum aceste intervenții au modificat echilibrul rocilor și solurilor și ce riscuri generează acum.

Nu știu unde ești amplasat sau ce posibilități ai de teren, dar dacă ai acces la date mai vechi sau la hărți geologice, poți face o comparație a evoluției fenomenelor.

Ce fel de zone te atrag mai mult? Munții, dealurile, poate o zonă mai plată cu probleme specifice (subsidență, de exemplu)? Cu cât restrângi mai mult domeniul, cu atât subiectul devine mai fezabil.

Sper să-ți fie de ajutor aceste idei! Succes în demersul tău!

Gavril Dragan: Mulțumesc mult, Adina, pentru răspunsul detaliat și gândurile bine organizate! Exact la asta mă gândeam, la subiecte care să nu fie doar o copiere a unor studii existente, ci să aibă și o componentă de analiză și, dacă se poate, aplicabilitate. Apreciez enorm sugestiile, sunt puncte de plecare excelente.

Ideea cu geo-riscurile într-o zonă specifică mi-a zăcut și mie pe suflet. Mă atrage mult zona asta. Am văzut că în anumite regiuni din țară există probleme recurente cu alunecările de teren, uneori în chiar zone populate, unde s-au construit case fără discernământ geologic. Să studiez factorii declanșatori și, mai ales, să pot propune măsuri de monitorizare sau chiar de prevenție, asta ar fi extraordinar. Folosirea GIS-ului sună foarte bine - chiar am început să mă familiarizez cu niște cursuri online pe tema asta. Cred că aș putea să combin analiza datelor, poate chiar de la stații meteo, cu o cartografiere detaliată a zonelor cu risc.

Și geoconservarea e superbă, fără discuție. Am văzut niște peisaje geologice absolut spectaculoase în țară, locuri ascunse dar cu o valoare intrinsecă uriașă. Să ajuți la conservarea lor, să pui în valoare un anume sit geologic, să investighezi amenințările și să propui un plan de management - asta ar fi o provocare interesantă și mult mai mult spre latura de "protejare" a naturii. M-ar atrage mai mult un sit geologic cu o frumusețe naturală deosebită, unde eroziunea sau chiar un turism necontrolat pun probleme. Cum ziceai, ar fi mai mult calitativ, dar cred că ar putea fi compensat prin studii de caz detaliate și chiar o propunere vizuală