Salut, Cătălin!

Înțeleg perfect frustrarea ta. Și eu am trecut prin asta cu licența, e o etapă care ne testează răbdarea, dar și ingeniozitatea. Găsirea unor surse specifice, care să nu fie prea generale sau prea obscure, poate fi o adevărată provocare.

Referitor la bazele de date și jurnale, în afara celor generale pe care probabil le-ai verificat deja (Google Scholar, Scopus, Web of Science), eu am găsit foarte utile și:

* ASCE Library (American Society of Civil Engineers): Au o paletă largă de publicații, de la jurnale la proceedings de conferințe, foarte punctuale pe diverse nișe din ingineria civilă. Dacă tema ta are legătură cu structuri, geotehnică, hidrotehnică, sigur vei găsi ceva relevant.
* ICE Virtual Library (Institution of Civil Engineers): Similar cu ASCE, dar cu un focus britanic. Jurnalele lor (cum ar fi "Ground Engineering" sau "Proceedings of the Institution of Civil Engineers - Civil Engineering") pot aduce perspective interesante.
* Elsevier (ScienceDirect) și SpringerLink: Acestea sunt platforme uriașe. Chiar dacă par generale, dacă folosești cuvinte cheie foarte specifice, poți descătușa studii de caz și articole de cercetare de ultimă oră. Uneori, chiar și articole pe care le găsești titrate ca "review" îți pot oferi liste bibliografice extinse către surse mai specifice.

Dificultăți similare și cum le-am depășit:

Cel mai mare "blocaj" pentru mine era adesea lipsa unor cuvinte cheie precise. Ce am făcut a fost următorul:

1. Am discutat cu profesorul coordonator: Chiar dacă nu-ți dă el direct articole, poate îți sugerează termeni de căutare alternativi sau te direcționează către proiecte sau lucrări anterioare ale facultății pe care le-a coordonat. Uneori, acelea pot fi o sursă bună de bibliografie.
2. Am descompus tema în elemente: Dacă tema ta e, de exemplu, "optimizarea structurală a podurilor", am căutat separat "optimizare structurală", apoi "poduri", și abia apoi am încercat să le combin. Dar am căutat și variațiuni: "design optimization bridges", "structural analysis railway bridges", "seismic design bridges" etc. Adaugă și anii pentru a te concentra pe cercetări mai recente.
3. Am analizat articolele relevante inițial găsite, cu lupa: Când am dat de un articol care părea decent, chiar dacă nu era exact ce căutam, am zorăt la secțiunea de "References" sau "Bibliography". Acolo am găsit, uneori, comori ascunse - articole mai vechi, dar fundamentale, sau studii de caz foarte specifice pe care nu le-aș fi găsit altfel. Am urmărit și cine au fost autorii acelor articole și am căutat alte lucrări ale lor.
4. Am folosit funcția "Cited by" sau "Related Articles": În bazele de date mari, aceste funcții sunt salvatoare. Dacă găsești un articol bun, vezi și cine l-a citat (semn că e relevant pentru cercetări ulterioare) sau ce articole sunt considerate similare.

Sugestii de abordări metodologice:

Depinde mult de tema ta specifică, dar dacă e vorba de optimizare, de exemplu, ai putea explora:

* Metode bazate pe algoritmi: Algoritmi genetici, optimizare prin roi de particule (PSO), etc. Aici vei găsi mult material în jurnale de inginerie computațională.
* Analiză parametrică: Cum se comportă structura (sau sistemul de izolație, materialul etc.) la variații ale parametrilor cheie? Asta implică adesea modelare pe calculator (FEM, de exemplu).
* Studiile de caz comparative: Cercetarea comparativă a diferitelor soluții existente pentru o problemă similară.

Nu te descuraja! Procesul de documentare este, de multe ori, un drum cu obstacole, dar și cu reușite satisfăcătoare. Pas cu pas, vei găsi ce ai nevoie.

Dacă vrei să-mi dai mai multe detalii despre tema exactă, poate te pot ajuta cu niște cuvinte cheie mai specifice.

Succes!
Adriana Dumitrescu

Adriana Dumitrescu: ... studii de cercetare aprofundate.

Mai e o chestie, uneori, chiar dacă nu găsești exact ceea ce cauți, găsești articole pe teme înrudite care te pot "duce cu gândul". De exemplu, dacă tu cauți despre un anumit tip de izolație termică, dar găsești un articol despre performanța energetică a unor materiale similare, deja ai un punct de plecare. Citește secțiunea de "References" din articolele pe care le găsești, chiar și cele care nu par direct legate. Vei descoperi probabil o mulțime de alte lucrări și autori importanți pe nișa ta.

Pe partea de dificultăți, da, absolut! Cel mai mult m-a ajutat să defineam super-specific termenii de căutare. În loc de "structuri poduri", am încercat combinații gen "seismic performance of concrete arch bridges" sau "fatigue analysis steel beam bridges". Cu cât ești mai precis, cu atât algoritmii bazelor de date funcționează mai bine. Și nu te sfii să încerci și termeni în engleză, că majoritatea cercetării de top e publicată acolo.

O altă abordare, care mi-a salvat licența, este să caut lucrări de tip "review article" sau "state-of-the-art report". Acestea fac o sinteză a literaturii pe un anumit subiect și îți oferă o imagine de ansamblu și o listă de referințe excelente.

Și acum țin minte, pentru tema mea, a trebuit să adresez și o componentă mai puțin populară. Am ajuns la ea căutând prin publicațiile unor departamente de cercetare de la universități de renume (MIT, Stanford, TU Delft etc.) și am văzut ce proiecte aveau în derulare. Uneori, chiar și prezentările de la conferințe, dacă ajungi la ele prin cautări mai avansate, pot fi o sursă de idei.

Sper să te ajute cu ceva! Mult succes în continuare, o să fie bine!

cu bine,
Adriana Dumitrescu