Salutare tuturor,
Sper să nu deranjez pe nimeni cu întrebarea asta, dar chiar am nevoie de puțină inspirație/sfaturi. Sunt în plin proces de alegere a temei pentru licență la Studii Culturale și, sincer, mă simt puțin pierdută în multitudinea de opțiuni posibile. Mă tot gândesc la diverse subiecte, dar simt că nu prind ceva care să mă și pasioneze cu adevărat pe termen lung, sau care să aibă suficient materiale pentru cercetare.
Am trecut deja prin faza aia inițială de "Ce ar fi interesant de explorat?", dar acum vine partea mai grea: concretizarea. De exemplu, m-am tot jucat cu ideea de a analiza cum se reflectă anumite tipare culturale în cultura digitală, sau poate să mă uit la modul în care memorializarea unor evenimente istorice se intersectează cu construcția identităților contemporane. Sună vag, știu, dar încerc să găsesc unghiul potrivit.
Voiam să vă întreb, din experiența voastră, cum ați abordat voi alegerea temei de licență/disertație? Ați pornit de la o pasiune personală, de la un curs care v-a marcat, sau a fost mai mult un proces de explorare a literaturii de specialitate și identificare a unui "gol" în cercetare? Orice sugestii sau chiar greșeli pe care le-ați făcut și pe care ați dori să le evitați sunt binevenite.
Ce ați găsit a fi cele mai mari provocări în faza asta inițială? Și, dacă puteți, ați împărtăși câteva subiecte pe care le-ați considerat, sau chiar le-ați abordat, care v-au părut interesante și realizabile?
Mulțumesc anticipat pentru orice contribuție!
Anamaria
Salut Anamaria,
Absolut deloc deranjant, așa se nasc ideile bune! E perfect normal să te simți puțin copleșită acum; etapa asta de concretizare poate fi, într-adevăr, cea mai dificilă. Toți am trecut prin asta.
La mine, procesul a fost un amestec destul de haotic de pasiune personală, dar și de mult citit prin și pe lângă cursurile pe care le-am avut. Și recunosc, a ajutat și un mic element de "știi, chestia asta chiar lipsește din discursul academic românesc/din analiza asta de nișă".
Sfatul meu cel mai important ar fi să încerci să legi cât mai mult posibil de ceva ce chiar te mișcă. Nu doar te interesează un pic, ci ceva ce te gândești la asta și seara, și dimineața când te trezești. Pentru că licența, oricât de mult ne-am dori să fie doar un simplu "epilog" la facultate, e un angajament pe termen lung. Materialele sunt o cerință, bineînțeles, dar dacă nu pornești de la o curiozitate autentică, devine foarte greu să sapi adânc.
Ideile tale despre cultura digitală și memorializare sunt un punct bun de plecare, dar, cum ai zis și tu, sună un pic vag. Acum vine partea de "micromanagement" - cum poți restrânge asta? De exemplu,
* Cultura digitală: În loc de "cultura digitală" în general, poate te uiți la un fenomen specific? Analiza comentariilor de pe platforme ca Reddit sau forumuri pe teme culturale? Cum se formează "triburi" online pe baza unor interese comune? Sau cum se manifestă nostalgia digitală prin anumite postări sau nostalgie pentru tehnologii depășite? O temă super interesantă ar putea fi și analiza modului în care algoritmii influențează consumul cultural pe rețelele sociale. Poți analiza cum sunt "curate" recomandările muzicale sau cinematografice și ce impact are asta asupra diversității culturale?
* Memorializare și identități: Aici, iarăși, ai putea să te concentrezi pe un anume tipar. De exemplu, cum sunt comemorate anumite personalități culturale (scriitori, artiști, muzicieni) în spațiul online, comparativ cu modalitățile tradiționale? Sau cum se duplicează/complementează memoriile individuale cu cele narative publice în cazul unui eveniment istoric recent (spre exemplu, Revoluția sau anumite evenimente din perioada comunistă, dar analizate prin lentila social media).
Cu ce am început eu? Am fost fascinat de modul în care anumite subculturi se formează și se definesc prin consumul unor produse culturale specifice (de la muzică, la filme, la jocuri video). Am început prin a citi mult despre sociologia subculturilor și apoi am văzut cum se aplică în context românesc, mai ales prin fenomenul otaku (fanii anime/manga) și cum își construiesc identitățile lor în acest spațiu. A fost mult de lucru cu materiale, a trebuit să îmi iau și chestii în română, și în engleză, dar dacă te pasionează, găsești.
Provocarea mea cea mai mare, la început, a fost tocmai să găsesc acea specificitate care să mă diferențieze, să nu fie doar o re-expunere a unor teorii generale. Și, sincer, am mers și pe ideea că e mai ușor să scrii 100 de pagini despre 1 subcultură specifică decât despre "cultura tinerilor" în general.
Ce credeți că ar fi realizabil acum, având în vedere contextul, resursele și timpul, asta cred că e important de evaluat. Poate să stai puțin de vorbă cu câțiva profesori de la care ai avut cursuri și care au nișe de cercetare care te atrag. Ei pot să îți zică și dacă sunt resurse disponibile pentru subiectul ales sau dacă există deja prea multă literatură pe tema respectivă.
Încearcă să faci o listă cu 5-10 idei, oricât de "nebunești" ar părea la început, și apoi începe să faci o primă cercetare bibliografică super rapidă pentru fiecare. Vejați cum evoluează.
Succes! Și nu te teme să explorezi și să te răzgândești, e un proces.
Adrian