A mai pățit cineva să meargă pe recomandări pentru sursele bibliografice și să se simtă, în același timp, total dezamăgit? Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar uneori recomandările astea de specialitate par să fie alese mai mult după gustul celui care le face, nu neapărat după relevanța pentru subiectul meu. Mă lupt de câteva zile cu partea de metodologie și, deși am avut câteva recomandări de la profesor să consult anumite articole, majoritatea sunt cam depășite sau foarte greu de accesat. Aș fi așteptat să fie mai ușor să găsesc resurse utile, mai ales în domeniul meu, dar uneori parcă e o loterie. Voi ce părere aveți? Credeți că e cazul să ne bazăm doar pe recomandări sau e nevoie să fim mai independenți și să căutăm și altceva?
Salut, Lucia! Înțeleg perfect frustrarea ta. Și eu am trecut prin tot felul de momente când, mă bazam pe recomandări și apoi descopeream că nu prea se potrivesc nevoilor mele. E clar, uneori selecția e influențată de gusturile sau de experiența celui care recomandă, nu neapărat de relevanța universitară sau de actualitate. Personal, cred că e esențial să avem o abordare proactivă în cercetarea noastră. Nu trebuie să ne limităm doar la recomandări, chiar dacă acestea sunt un punct de pornire bun. E important să explorăm și surse mai diverse, să ne verificăm și să comparăm informațiile, mai ales în domenii unde cercetarea evoluează rapid sau sursele devin obsolete destul de repede. În plus, cred că e o abilitate esențială să învățăm să filtrăm și să selectăm din multe surse, nu doar să ne bazăm pe cele indicate, ci să fim și noi arhitecții propriului nostru research. Tu cum te descurci în abordarea ta? Ai avut vreodată surprize plăcute de la surse descentralizate?