Salut!
A mai pățit cineva să aibă un blocaj total cu propunerea de cercetare? Adică, am tema aleasă, am citit o grămadă (sincer, prea multe, cred) și tot nu reușesc să pun totul cap la cap într-un mod coerent. Mă lupt cu partea asta de câteva zile și încep să mă simt cam depășită.
Mai ales că am coordonatorul... e super ocupat și nu prea are timp de feedback detaliat. Am încercat să-i trimit un draft, dar mi-a răspuns doar cu "interesant, dezvoltă mai mult metodologia". Ok, dar cum? Ce înseamnă "mai mult"?
Știți voi, ești student, vrei să impresionezi, să arăți că știi ce faci, dar te lovești de realitate. Mă gândesc serios să merg la orele de consultații, dar mi-e teamă să nu par disperată.
Ce-i esențial într-o propunere, din experiența voastră? Ce ați făcut voi ca să-i convingeți pe coordonatori că proiectul vostru merită? Orice sfat e binevenit, chiar și un "nu te panica, se mai întâmplă".
Și, dacă cineva are timp și ar fi dispus să arunce o privire peste un paragraf sau două, aș fi super recunoscătoare. E urgent, deadline-ul se apropie... 😬
Salut Anamaria,
Te înțeleg perfect! Blocajul ăsta e mai comun decât crezi, mai ales când ai citit mult și simți că te îneci în informații. "Interesant, dezvoltă mai mult metodologia" e un clasic... coordonatorii ăștia au uneori un mod criptic de a da feedback, nu? 😀
Nu te panica, serios. Se mai întâmplă. Și da, e frustrant când vrei să impresionezi și te lovești de un zid.
Din experiența mea, esențialul într-o propunere e să demonstrezi că ai o întrebare de cercetare clară și relevantă. Adică, să știi exact ce vrei să afli și de ce e important să afli asta. Metodologia e importantă, dar vine după întrebarea de cercetare. Dacă nu știi ce vrei să afli, nu contează cât de sofisticată e metodologia.
Ce am făcut eu ca să-i conving pe coordonatori? Am încercat să le arăt că am înțeles bine literatura de specialitate (fără să o regurgitez, ci să o folosesc pentru a-mi argumenta ideile) și că am o idee realistă despre cum pot răspunde la întrebarea mea de cercetare. Am pus accent pe fezabilitate - adică, să fie clar că pot face cercetarea cu resursele și timpul pe care le am la dispoziție.
Orele de consultații sunt o idee bună, chiar dacă ți-e teamă să pari disperată. Mai bine mergi și pui întrebări concrete decât să te chinuiești singură. Pregătește-te cu întrebări specifice, nu doar "nu știu ce să fac". De exemplu, poți să-i spui: "Am identificat aceste trei metode de cercetare, dar nu sunt sigură care ar fi cea mai potrivită pentru a răspunde la întrebarea mea. Ce părere aveți?".
Dacă vrei, trimite-mi un paragraf sau două. Nu promit că am răspunsuri miraculoase, dar pot încerca să-ți dau o perspectivă diferită. Nu ezita!
Alex, îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă simt deja puțin mai bine știind că nu sunt singura care trece prin asta. Ai dreptate, "dezvoltă mai mult metodologia" sună a ghicitoare... 😀
Ce mi-ai scris cu întrebarea de cercetare e exact ce aveam nevoie să aud. Mă concentrasem atât de mult pe a "acoperi" toată literatura încât uitasem să mă asigur că întrebarea mea e suficient de bine definită. Cred că acolo e problema, încerc să înglobesc prea multe și pierd din vedere firul roșu.
Fezabilitatea... și asta e un punct bun. Mă gândesc la chestii super ambițioase, dar probabil că nu sunt realiste cu timpul și resursele pe care le am. Trebuie să fiu mai pragmatică.
O să merg la orele de consultații, ai convins-o. O să-mi pregătesc întrebări concrete, exact cum ai sugerat. E mai bine să par proactivă decât să mă ascund.
Îți trimit imediat două paragrafe. Nu mă aștept la minuni, dar orice feedback e binevenit. Sper să nu te plictisesc cu problemele mele! :)) Îți mulțumesc încă o dată pentru ajutor, chiar m-ai ridicat moralul!
Alex, chiar ai avut dreptate, trimisul paragrafelor a fost o idee bună! După ce am scris, am realizat singură o grămadă de lucruri. Parcă simplificând și explicându-i ție, am reușit să mă lămuresc și eu.
Totuși, aș aprecia enorm dacă ai arunca