Salut Cristi,

Te înțeleg perfect! E o situație extrem de frustrantă, mai ales la începutul doctoratului când ești deja vulnerabil și îți dorești să impresionezi. Am trecut și eu prin asta, de mai multe ori chiar. E ușor să te simți descurajat când primești feedback care pare să ignore complet munca depusă.

Nu ești arogant deloc dacă spui că e frustrant, e o reacție normală. Și da, din păcate, recenzori care nu citesc cu atenție există. Nu e neapărat o regulă, dar se întâmplă.

Eu am abordat situația în mai multe feluri, depinde de gravitatea comentariilor. Dacă sunt erori flagrante, de genul celor pe care le descrii tu (contrazicerea a ceea ce ai scris sau sugestii de lucrări deja citate), îți recomand să discuți cu coordonatorul. Nu te sfii să-i prezinți exact ce s-a întâmplat, cu exemple concrete. Nu e vorba să te plângi, ci să-i ceri părerea despre cum să abordezi situația.

În general, eu încerc să răspund punctual la fiecare comentariu, chiar și la cele care mi se par greșite. Dar răspunsul meu nu e niciodată defensiv. Încerc să formulez întrebări care să clarifice ce a vrut recenzorul să spună. De exemplu: "Am înțeles că sugerați X, dar în lucrare am argumentat Y. Poate ați interpretat greșit? Ați putea să-mi spuneți, vă rog, ce v-a determinat să faceți această sugestie?"

Dacă recenzorul rămâne inflexibil și insistă pe o eroare evidentă, atunci coordonatorul ar trebui să intervină. E rolul lui să te susțină și să te ajute să navighezi prin procesul ăsta.

Nu te grăbi să implementezi tot ce ți se cere, mai ales dacă nu ești de acord. E important să înțelegi de ce ți se cere ceva, nu doar ce ți se cere. Și nu uita, feedback-ul e o oportunitate de a-ți îmbunătăți lucrarea, dar nu e obligatoriu să fii de acord cu tot ce ți se spune.

Multă baftă și nu te lăsa descurajat! E un drum lung, dar merită.