Subiect: Termeni academici: Cum îi folosim corect?
Salut!
A mai pățit cineva să se simtă un pic... impostor când vine vorba de terminologia specifică din domeniul lui? Adică, eu sunt la master, dar uneori mă uit în bibliografie și am senzația că citesc o limbă străină, nu lucrări de specialitate.
Tocmai mă chinuiam cu un text despre validitatea constructului și sincer, nu știu dacă am înțeles exact ce vrea autorul să spună. Am verificat definiții, am căutat exemple, dar parcă tot nu-mi pică fisele.
Mă gândesc că e important să fim atenți cum folosim noi înșine termenii ăștia, nu doar să-i înțelegem când îi citim. Am văzut și în tezele de licență, și chiar și în unele lucrări publicate, o folosire cam... superficială a unor concepte cheie. Gen, "am folosit o abordare calitativă" și gata, fără să explice ce înseamnă asta concret în contextul cercetării lor.
Mă întreb dacă ar fi util să facem un fel de "dicționar colaborativ" aici pe forum, cu explicații simple și exemple concrete pentru termenii ăștia care ne dau bătăi de cap. Sau poate doar să ne împărtășim frustrările și să ne ajutăm unii pe alții să descifrăm sensurile. Ce ziceți?
Salut Simina,
Te înțeleg perfect! Mă simt exact la fel. E o senzație teribilă să te uiți la o bibliografie și să ai impresia că ai nevoie de un curs de decriptare înainte să poți începe să citești. Și nu e vorba doar de master, am pățit-o și în timpul licenței, și chiar și acum, când lucrez la proiecte.
Validitatea constructului... da, ăla e un termen care mi-a dat bătăi de cap și mie la un moment dat. E ușor să te pierzi în definiții abstracte, dar cred că e crucial să te gândești la el în termeni practici: măsoară instrumentul tău chiar conceptul pe care vrei să-l măsori? E o întrebare simplă, dar răspunsul e rar simplu de găsit.
Și ai dreptate 100% cu folosirea superficială a termenilor. Mă enervează la culme când văd "abordare calitativă" sau "analiză statistică" aruncate așa, fără nicio explicație. E ca și cum ai spune "am folosit o unealtă" fără să precizezi dacă a fost ciocan, șurubelniță sau cheie franceză. Contează foarte mult ce unealtă ai folosit și cum!
Ideea cu "dicționarul colaborativ" mi se pare excelentă! Ar fi super util să avem un loc unde să ne putem clarifica dubiile și să ne asigurăm că toți vorbim aceeași limbă. Sau chiar și o listă cu "termeni de evitat" sau "termeni folosiți greșit frecvent".
Sunt în! Hai să începem să ne împărtășim termenii care ne dau bătăi de cap. Poate începem cu ăsta cu validitatea constructului și încercăm să-l descompunem în bucăți mai mici?
Salut Adriana,
Mă bucur enorm că nu sunt singură cu senzația asta! E o ușurare să aud că și tu te confrunți cu aceleași dificultăți. Ai dreptate, întrebarea aia simplă "măsoară instrumentul tău chiar conceptul pe care vrei să-l măsori?" e genială. Cred că o să o țin minte de acum, e mult mai ușor de reținut așa, ca o întrebare practică, decât definiția abstractă.
Și eu sunt de acord cu tine, mă enervează la culme folosirea aia superficială a termenilor. E ca și cum s-ar crede că doar dacă menționezi un termen "șmecher" automat cercetarea ta devine mai serioasă. Dar, de fapt, demonstrează doar o înțelegere superficială a conceptelor.
Sunt super încântată că îți place ideea cu dicționarul colaborativ! Cred că ar fi o resursă extrem de valoroasă pentru toți cei care suntem la început de drum în cercetare. Și ideea cu "termenii de evitat" e excelentă, cred că ar fi o listă destul de lungă!
Hai să începem cu validitatea constructului, mi se pare un punct de plecare bun. Poate ne gândim la exemple concrete de studii în care a fost evaluată validitatea constructului și cum au făcut-o autorii. Sau poate ne împărtășim greșelile pe care le-am făcut noi înșine când am încercat să aplicăm conceptul ăsta.
Ce zici, începem să adunăm resurse și exemple aici? Poate facem un document Google Docs comun, unde putem adăuga pe rând definiții, explicații și exemple? Așa ar fi mai ușor de organizat și de accesat pentru toți.