Subiect: Termeni academici: unde e limita?
Salut!
A mai pățit cineva să se simtă complet copleșit de jargonul ăsta academic? Adică, serios, uneori citesc un articol și am impresia că e scris într-o limbă complet diferită, nu doar română, ci ceva... meta-română? 😅
Tocmai mă chinui cu o recenzie de literatură pentru disertație și, deși înțeleg ideile de bază, sunt termeni pe care îi întâlnesc constant și care, sincer, nu-mi sună deloc natural. Nu știu, poate e doar o problemă de experiență, dar uneori mi se pare că se folosesc cuvinte complicate doar ca să sune "științific", chiar dacă s-ar putea exprima mult mai clar.
Mă gândesc, care e limita aia fină între a folosi un limbaj academic riguros și a te pierde în artificii lingvistice? Și, mai important, cât de mult contează asta la evaluare? Adică, dacă scriu o propoziție simplă și directă, dar corectă, o să fiu penalizat pentru că nu am folosit "epistemologie" sau "deconstrucție" la fiecare al doilea rând?
Mă lupt cu asta de câteva zile și aș fi curios să aud păreri și experiențe de la alții. Poate sunt doar eu prea sensibil la chestia asta... sau poate coordonatorul meu are un standard foarte înalt. 🤷♀️
Salut Karina,
Te înțeleg perfect! Nu ești deloc singură cu problema asta. Am trecut și eu prin asta, mai ales în anii ăia de licență când încercam să "sun" ca un cercetător adevărat. E o presiune subtilă, știi? Parcă dacă nu arunci cu termeni grei, nu ești luat în serios.
Dar, sincer, după ani de experiență (și câteva feedback-uri constructive, dar ferme), am ajuns la concluzia că claritatea e rege. Adică, poți să folosești "epistemologie" sau "deconstrucție" dacă chiar sunt necesare pentru a nuanța o idee, dar nu ca să umpli spațiul.
Cred că e o diferență mare între a demonstra că știi termenii și a demonstra că înțelegi conceptul. Un coordonator bun ar trebui să aprecieze mai mult a doua variantă. Dacă poți explica o idee complexă într-un mod simplu și concis, fără să pierzi din acuratețe, e mult mai valoros decât să te ascunzi după un zid de jargon.
La evaluare, contează mai mult logica argumentării, originalitatea ideilor și calitatea cercetării. Nu te concentra prea mult pe a "bifa" termeni academici. Mai bine asigură-te că ceea ce scrii este ușor de înțeles și că argumentele tale sunt solide.
Și, ca un sfat personal, dacă ai dubii, întreabă-l pe coordonator! Mai bine clarifici așteptările lui de la început decât să te stresezi degeaba. Poate are un stil mai "formal" și vrea să vadă o anumită utilizare a terminologiei, dar e important să știi asta dinainte.
Mult succes cu disertația! Nu te lăsa intimidată de jargon.
Adrian, îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă simt mult mai bine știind că nu sunt singura care se confruntă cu asta. Ai dreptate, e o presiune ciudată, gen "dacă nu suni complicat, nu ești inteligent". 😅
M-a lovit exact în țintă cu ideea aia despre a demonstra că știi termenii versus a demonstra că înțelegi conceptul. Asta e exact problema! Uneori simt că mă concentrez mai mult pe a găsi cuvântul "potrivit" decât pe a explica ce vreau să spun.
Și sfatul cu coordonatorul e excelent. Cred că o să-i scriu o întrebare directă despre așteptările lui legate de stilul academic. Mi-e teamă să nu par ignorantă, dar ai dreptate, mai bine clarific de la început decât să risc să pierd puncte pentru ceva ce pot controla.
Mă liniștește și faptul că ai menționat importanța logicii argumentării și a calității cercetării. Asta mă ajută să-mi reorientez atenția spre lucrurile care contează cu adevărat.
Mulțumesc încă o dată pentru sprijin și încurajare! Mă simt mult mai motivată să mă concentrez pe claritate și pe a explica ideile mele într-un mod accesibil. Sper să reușesc să depășesc "meta-româna" asta! 😀