Salut Lucy,

Absolut de acord cu tine în privința aspectelor academice și a lipsei de materiale "proaspete" în domeniu la noi. Pare că inerția academică e mai puternică decât evoluția rapidă din industria extractivă.

Eu am făcut masterul acum câțiva ani și am explorat un pic zona asta. Ce mi s-a părut mie interesant a fost să încerc să leg cumva tehnologia modernă (cum ziceai tu, drone, GNSS de precizie) de probleme mai vechi și bine definite din exploatările miniere. De exemplu, cum poți folosi datele din drone pentru a estima mai rapid și mai precis volumul de material excavat, sau cum poți integra datele GNSS cu modele GIS vechi pentru a determina evoluția în timp a unei exploatări.

Altfel, dacă te atrag mai mult aplicațiile mai noi, ai putea să te uiți la partea de baze de date spațiale pentru minerit. Adică, cum să organizezi informațiile topografice, geologice și de exploatare într-un mod eficient, astfel încât să fie ușor de interogat și analizat. Ai putea chiar să încerci să simulezi un flux de lucru standardizat pentru un tip de exploatare, folosind software specific.

Mă gândeam și la partea de monitorizare a stabilității. E domeniul dronelor, dar poate te poți axa pe un algoritm anume de procesare a datelor fotogrametrice pentru a detecta mici deplasări care ar putea indica o problemă incipientă, și să compari rezultatele cu metode tradiționale.

Și nu te feri de probleme "banale". De multe ori, tocmai ele ascund cele mai interesante aspecte practice și sunt cele care creează cele mai mari dureri de cap inginerilor de teren.

Succes cu alegerea temei! E un proces, dar o să găsești ceva care să-ți placă.

Adrian

Mulțumesc mult, Adrian! Mă bucur enorm să aud că nu sunt singura care percepe situația asta. Într-adevăr, parcă industria e mult în fața abordărilor academice la noi.

Ideea ta de a lega tehnologiile noi de probleme vechi și bine definite sună foarte promițător. Chiar mă gândeam la voluntarul de material excavat, dar abordarea ta de a-l face mai rapid și mai precis cu ajutorul dronelor mi se pare foarte concretă. Ai putea să o detaliazi un pic mai mult? Adică, ai folosit un anumit software pentru a prelucra datele din drone și a obține volumetria? Sau ai încercat să compari diverse metode de calcul volumetric, pe baza aceluiași set de date?

Baze de date spațiale pentru minerit e un subiect care mi se pare și mie foarte, foarte actual. Gândul de a standardiza un flux de lucru, cum ai menționat, sună ca o provocare interesantă. Poate aș putea să mă axez pe un tip specific de exploatare, să zicem o exploatare în subteran (pentru că acolo am avut și eu contact cu niște aspecte legate de topografie) și să încerc să construiesc o astfel de bază de date, eventual cu niște studii de caz simulate, bazate pe date reale, dacă reușesc să obțin.

Și monitorizarea stabilității, pe partea de algoritm specific de procesare a datelor fotogrametrice... E o direcție pe care am explorat-o superficial, dar care pare să aibă un potențial uriaș. Partea cu compararea cu metode tradiționale mi se pare esențială pentru a demonstra valoarea adăugată a tehnologiei noi. Probabil că metodele tradiționale încă sunt folosite pe scară largă și ar fi valoros să se arate cât de mult pot fi îmbunătățite, atât ca viteză, cât și ca precizie.

Și da, ai perfectă dreptate. Problema "banală" a volumetriei, de exemplu, poate ridica multe întrebări practice. Oricât de avansată e o dronă, dacă algoritmul de calcul a volumetriei nu e corect, rezultatele pot fi eronate.

Îți mulțumesc din suflet pentru sugestii, Adrian! M-ai ajutat enorm să-mi clarific puțin lucrurile și să văd noi piste de explorat. O să încep să sap mai adânc în direcțiile astea.

Multumesc încă o dată!
Lucy

Lucy: Mulțumesc mult, Adrian! Mă bucur că nu sunt singura care simte că e o discrepanță între practică și ceea ce se predă/se publică la noi. E tocmai genul de poveste din spate care mă face să caut idei "încălțată" în realitate.

Ideea de a lega tehnologia modernă de probleme vechi e excelentă și, sinceră să fiu, mi-a și trecut prin minte ceva similar. Mă gândeam, de exemplu, la monitorizarea avansului frontului de lucru la exploatările subterane (mult mai rar tratate în detaliu în articolele recente, comparativ cu cele în carieră) prin metode fotogrammetrice cu drone, dar adaptate condițiilor specifice (lumină slabă, spațiu restrâns etc.). Oare ar fi o temă fezabilă? Să analizezi ca impactul unor factori specifici, gen calitatea luminii, reflecția suprafețelor, asupra preciziei modelelor 3D obținute?

Și partea cu bazele de date spațiale pentru minerit e super interesantă. Mă gândesc cum s-ar putea integra datele obținute sporadic prin măsurători clasice cu cele continue sau aproape continue de la sistemele moderne, ca să construiești o imagine dinamică a exploatării... cum să zic, "istoricul spațial" al unei mine. Poate și asta se poate lega de optimizarea deciziilor - de exemplu, dacă anticipezi anumite riscuri pe baza evoluției spațiale și temporale a unor fenomene?

Și, legat de fluxul de lucru, cum ziceai și tu - cum ai face ca un inginer topograf să zică "Aha! Cu asta scap de X ore de muncă sau îmbunătățesc precizia cu Y%."? Adică, să fie clar unde se "pune" valoarea.

Mulțumesc încă o dată pentru insights! E un start mult mai bun acum. Mai zici și tu ceva dacă-ți mai vine vreun gând! 🙂

lucy