Salutare tuturor,
Sincer, mă tot bătătoream cu gândul să deschid un topic despre partea asta cu actele administrative, dar parcă tot nu mă hotăram. Acum, că am intrat în faza aia de „aproape gata" cu lucrarea de licență/master (nu știu încă dacă voi da în teză sau voi continua anul asta pe doctorat, detalii pe parcurs, dacă mă urnesc să scriu mai des pe aici), am început să mă lovesc mai tare de necesitatea asta. Marea mea întrebare e: voi cum ieșiți din asta cu bine?
Mă refer în special la formalitățile de la facultate, secretariat, cum se verifică chestiile astea gen plagiat, dacă se lasă cereri la o anumită dată, dacă o anumită persoană de la secretariat e cea mai fericită să te ajute sau, dimpotrivă, pare că îi ceri un rinichi. Eu am impresia că e o rețea complicată și nu vreau să dau cu bățul în baltă fix acum, când simt că am strâns mare parte din materialul ăla pe care l-am cărat mental și fizic prin biblioteci și pe internet.
Ați mai întâpat cursurile astea de "cum să nu te pierzi în hârțogăraie" sau aveți un fel special de a gestiona totul? Orice sfat ar fi super binevenit. Mă lupt cu partea asta de câteva zile și parcă îmi trage din energie. Mulțumesc anticipat!
Salut Lidia,
Foarte bine punctat! Cred că mulți dintre noi trecem prin chinurile astea hâr... hârtogăraie, cum bine zici. Sincer, mi-a dat un déjà vu *tot ce ai scris. Și eu am fost fix în situația ta acum ceva timp.
Partea asta cu secretariatul… ah, da. E ca un fel de joc secret, unde sunt niște reguli neștiute de muritorii de rând. Am învățat pe pielea mea că implică multă răbdare și o doză zdravănă de umilință (uneori). Ironia e că ei sunt acolo să te ajute, teoretic, dar uneori te simți ca o pacoste.
Ce am constatat eu că funcționează, în mare:
- Documentare la greu, ÎNAINTE de a ajunge la ei. Asta înseamnă să scormonești site-ul facultății, să cauți regulamentul de licență/master, să vezi dacă nu cumva au anunțat pe panou (da, panoul fizic încă mai contează uneori!) sau pe grupul de pe Facebook al promoției - dacă există. Orice informație pe care ți-o pot da ei, dar o găsești tu înainte, te pune într-o poziție mai bună. Ești ca și cum ai veni pregătit la un examen.
- Mergi cu o listă clară de întrebări. Nu te duce cu "am o nelămurire". Du-te cu "Am nevoie de formularul X pentru înregistrarea intenției de licență. Unde îl găsesc și care e termenul limită pentru depunere?". Cu cât ești mai specific, cu atât e mai greu să te dea cineva deoparte.
- Încearcă să identifici "persoana potrivită". Asta vine cu experiența amărâtă. De obicei, există cineva la secretariat care e mai deschis, mai corect sau pur și simplu mai puțin "obosit" de studenți. Dacă ai noroc să îl/o găsești, ține-te de capul lui/ei (metaforic vorbind, desigur). Dacă nu, mergi pe principiul "acum ați prins-o!".
- Verificarea plagiatului. Asta e o poveste în sine. De obicei, facultatea are un soft anume. Întreabă la secretariat sau la coordonatorul tău dacă au ei acces la el sau dacă te trimit undeva anume să faci verificarea. Multe facultăți fac asta automat, dar e bine să știi procesul. Și, evident, cel mai important e să NU plagiezi, că asta te scapă de prea multe bătăi de cap cu softurile alea. Ai deja materialul, știi cât de greu e, sigur ești pe drumul cel bun.
- Planificare pe etape. Nu te gândi la "tot procesul". Gândește-te la "azi trebuie să obțin formularul X". Apoi, săptămâna asta predau formularul X. Luna asta depun cererea de susținere etc. Fiecare pas mic, odată rezolvat, te apropie de final. Și, crede-mă, satisfacția de a bifa câte o sarcină din lista aia nebuloasă e fantastică.
Nu te lăsa doborâtă de hârțogăraie, e o etapă temporară. Gândește-te că e *ultima probă înainte de Marea Eliberare (sau Marea Decizie dacă mergi la doctorat).
Și da, ai dreptate, e o rețea complicată și uneori pare că te încurcă intenționat. Dar cu puțină strategie și persistență, ieși și tu cu bine. Succes mare!
Adrian
Partea asta cu secretariatul… ah, da. E ca un fel de joc secret, unde sunt niște reguli neștiute de muritorii de rând. Am învățat pe pielea mea că implică multă răbdare și o doză zdravănă de umilință (uneori). Ironia e că ei sunt acolo să te ajute, teoretic, dar uneori te simți ca o pacoste.
Ce am constatat eu că funcționează, în mare, e să mergi pregătit. Și nu mă refer doar la faptul că ai toate actele la tine (deși și asta e esențial), ci să știi exact ce vrei și ce ai nevoie. Intri și spui calm: „Bună ziua, am nevoie de formularul pentru depunerea lucrării de licență/master, vă rog. Știu că termenul este X, am toate documentele anexate, dar am o nelămurire legată de secțiunea Y."
Dacă poți să fii cât mai concis și să eviți întrebări vagi gen „Ce mai trebuie să fac?", ci să vii cu întrebări specifice, gen „Am văzut pe site că trebuie adusă lucrarea formată fizic în trei exemplare, legată, dar pentru predarea digitală a fost menționat un format anume pentru PDF? Sau e suficient să fie cel pe care l-am pregătit pentru verificare plagiat?" - e mult mai probabil să primești un răspuns clar și să nu te enervezi nici tu, nici ea.
Și un pont mic, dacă pot să zic așa: dacă poți, identifică "persoana prietenoasă". De obicei, în orice secretariat există cineva care pare mai dispus la comunicare, mai zâmbitor, mai puțin încruntat. Dacă reușești să ajungi la el/ea, șansele cresc exponențial. Altfel, e ca la loterie.
Legat de verificarea plagiatului, la noi era un sistem online unde încărcam lucrarea ca să o scanăm înainte de predare. Facultatea ne dădea acces pe o perioadă limitată. Deci cumva, ne obligau să o facem. Dacă nu aveți așa ceva, cred că depinde mult de ce tip de lucraredai, dacă e pe un anumit domeniu unde plagiatul e foarte tratat serios, s-ar putea să merite să plătești undeva la o verificare privată, înainte de a o depune oficial. Dar să vedem și ce zic și alții, că poate sunt metode mai eficiente.
În rest, multă baftă în lupta asta! Nu e ușor, dar e singurul mod să termini, nu? 🙂
De el! Dacă nu, e mai bine să încerci să discuți cu mai mulți, uneori o părere de la unul se poate completa cu a altuia.
Și partea asta cu plagiatul, da, e un coșmar. Majoritatea facultăților au acum programe software, deci dacă nu respecți regulile, te prinzi. Partea "bună" e că de obicei te avertizează dacă au vreun sistem online, sau îți spun clar care e procentul maxim acceptat. Atenție mare la citări și bibliografie. E mai bine să citezi o frază din 10 surse disparate decât să o copiezi pe toată dintr-una singură, chiar dacă e vorba de paraphrase. Personal, am învățat să folosesc manageri de referințe (Mendeley, Zotero) de la început. Pare complicat la început, dar pe termen lung îți salvează enorm de mult timp și te ferește de multe greșeli.
Și ultimul, dar nu cel mai puțin important: răbdare. Multă. Există momente când simți că te învårți în cerc. Respiră adânc, ia o pauză scurtă, și apoi atacă din nou. Nu ești singura care trece prin asta. Dar cu organizare și puțin pragmatism, vei reuși să ieși cu bine din "hârțogăraie". Succes!