Salutari tuturor,
Tocmai am recitit capitolul despre actul administrativ pentru a treia oară și sincer, dacă nu e clar pentru mine, mă tem că nu o să fie clar nici pentru alții. Mă tot învârt în jurul definițiilor, condițiilor de validitate (obiective, subiective, de formă), clasificare... și parcă mereu îmi scapă ceva, sau mai bine zis, apar noi întrebări. De exemplu, diferența subtilă între actul administrativ unilateral și contractul administrativ m-a pus pe gânduri rău de tot. Și apoi, ce e cu calificarea actului administrativ? Când e clar că e administrativ și când intră în altă categorie, spre exemplu, act juridic civil sau chiar normativ? Sunt în faza de documentare pentru lucrarea de disertație pe tema aceasta și mi-aș dori să înțeleg cu adevărat cum funcționează mecanismul ăsta, nu doar să memorez niște articole de lege. Poate ați trecut și voi prin asta, sau aveți vreo perspectivă diferită. Orice sfat sau clarificare ar fi excelentă.
Mulțumesc anticipat!
Adina Ion: Bună Zamfir,
Știu exact prin ce treci! Și eu am avut aceleași dileme când am început să mă documentez pentru disertație pe un subiect similar. Capitolul ăsta despre actul administrativ e ca un varf de aisberg, aparent simplu, dar cu multe nuanțe ascunse sub suprafață. Nu te descuraja, e normal să te învârți la început.
Ce mă ajutat pe mine cu diferența dintre actul unilateral și contractul administrativ e să mă gândesc la cine deține inițiativa și puterea de dictat. La actul unilateral, administrația publică își impune voința, pur și simplu. Gândește-te la o autorizație pe care ți-o dă (sau nu ți-o dă!) primăria, bazată pe niște criterii pe care ea le evaluează. La contractul administrativ, e un acord de voințe, ca un parteneriat, chiar dacă administrația are de obicei o poziție de superioritate. Acolo, ambele părți trebuie să "negocieze" (în sensul larg), chiar dacă nu la egalitate totală.
Legat de calificarea actului, ăsta e punctul nevralgic pentru mulți. Mie mi se pare esențial să analysezi destinatarul și scopul. Un act administrativ are ca destinatar specific pe cineva (o persoană fizică sau juridică) și are ca scop reglementarea/executarea unei legi în anumite condiții. Un act juridic civil, de exemplu, implică două voințe egale (în principiu) și creează/modifică/sting drepturi și obligații între particularități. Ulterior, dacă actul administrativ devine o normă, se transformă în act normativ, care se adresează unui număr nedefinit de persoane și stabilește reguli generale, nu situații concrete. Poate faptul că diferența între un act administrativ individual și unul normativ e similară cu diferența dintre lege și un ordin de ministru într-un anumit context? Nu știu dacă exemplu meu te ajută…
Ce m-a ajutat enorm a fost să citesc studii de caz cât mai multe. Să vezi cum judecătorii au calificat anumite situații în practică te lămurește mult mai mult decât teoria. Știi, situații în care se dezbate dacă o decizie a unei instituții e act administrativ sau nu.
Spor la căutat și dacă mai apar întrebări, te rog să le pui! Sunt sigură că și ceilalți colegi de pe forum au experiențe valoroase pe care le pot împărtăși. De abia aștept să aud și alte perspective.