Salutare tuturor! Am intrat în partea asta cu asociațiile și fundațiile pentru disertație și parcă parcă mă lupt cu regimul juridic de câteva zile. Înțeleg principiile de bază, dar când ajung la detaliile alea legate de acte constitutive, statut, scopuri, diferențe între asociație și fundație, simt că mă pierd un pic pe drum. Și nici nu mai zic de momentul ăla când te gândești la cum se fac niște modificări la statut sau ce-i cu ultimele modificări legislative. A mai lucrat cineva pe tema asta și are niște sfaturi sau poate niște resurse pe care le-a găsit bune? Orice ajuta! Sunt la master, deci nu caut neapărat ceva super-complex, dar nici să fie prea superficial. Mulțumesc anticipat!
Salut Emil,
Te înțeleg perfect, și eu am trecut prin asta acum vreo doi ani. E un subiect care pare simplu la prima vedere, dar care ascunde o groază de nuanțe. Regimul juridic al asociațiilor și fundațiilor e destul de bogat, iar adaptarea la modificările legislative poate fi uneori... ca mersul descult pe cioburi.
Ce am găsit eu foarte util în timpul pregătirii lucrării mele de licență (am avut și eu o temă similară) a fost să mă concentrez mai întâi pe diferențele fundamentale, cum ai și menționat tu. Dincolo de denumire, nucleul este cel care contează:
* Asociația: Se bazează pe persoane, pe o uniune de indivizi (sau entități) care își unesc forțele pentru a atinge un scop comun. Membrii sunt cei care o compun și o pot modifica (în limitele legii și ale statutului, desigur). Gândește-te la un grup de prieteni care vor să organizeze un festival cultural.
* Fundația: Se bazează pe patrimoniu, pe resurse alocate de fondator(i) pentru un scop de interes general prestabilit. Fondatorul îi dă un "suflu" inițial, iar fundația funcționează pe cont propriu, cu scopul definit. Gândește-te la cineva care donează o sumă de bani și un imobil pentru a crea un spital pentru copii.
Apoi, vine partea cu actele constitutive și statutul. Aici e cheia. Statutul e practic "constituția" organizației. Clarifică:
* Scopul precis: Aici e o diferență majoră între cele două. La asociație, scopul e al membrilor. La fundație, e scopul fondatorului, care trebuie să fie de interes general.
* Denumirea corectă: Important să fie clară, să nu creeze confuzii.
* Sediul: Unde își are "locuința" organizația.
* Patrimoniul inițial: Cum se alcătuiește și cum se gestionează.
* Organele de conducere și control: Cum se iau deciziile (adunarea generală, consiliul director, cenzorii etc.). Aici sunt multe variații și depinde de mărimea și complexitatea organizației.
* Modul de dobândire și pierdere a calității de membru (la asociații).
Referitor la modificările legislative, într-adevăr, legea 195/2005 a fost modificată de mai multe ori. Cea mai relevantă de curând este probabil legea 38/2023. Aici, atenție la aspectele legate de:
* Societățile cu economie socială (care pot fi și ele asociații sau chiar SRL-uri) și impactul lor.
* Modificări în ceea ce privește transparența financiară și raportarea.
* Procedurile de înregistrare și autorizare.
Ce recomandări aș avea:
- Studiul comparativ: Ia legea 195/2005 și legea 38/2023 (sau ultimele modificări consolidate) și compară punct cu punct aspectele care te interesează pe tine. Uneori e mai clar așa.
- Jurisprudența/practica: Caută decizii relevante ale instanțelor sau ghiduri practice de la ANPC, Ministerul Justiției sau chiar de la ONG-uri mari care au departamente juridice. Găsești multe explicații aplicate acolo.
- Texte explicative: Există câteva ONG-uri cu experiență care au publicat articole sau ghiduri despre înființarea și funcționarea asociațiilor/fundațiilor. Caută pe Google "ghid înființare asociație 2023" sau "funcționare fundamentații legea 195/2005". O sursă destul de neutră și utilă e site-ul Ministerului Justiției în secțiunea dedicată ONG-urilor, dacă au acolo resurse publicate.
- Exemple concrete: Dacă poți găsi (anonimizate, desigur) statuturi de asociații și fundații funcționale, asta poate clarifica mult multe concepte abstracte din lege.
Este un subiect vast, dar prin structurare și prin căutarea celor mai bune resurse, vei reuși să îl stăpânești. Sper să îți fie de ajutor! Nu ezita să mai dai un semn dacă te blochezi din nou.
Succes la disertație!
Alex
Alex Craciunescu: Salut Emil,
Te înțeleg perfect, și eu am trecut prin asta acum vreo doi ani. E un subiect care pare simplu la prima vedere, dar care ascunde o groază de nuanțe. Regimul juridic al asociațiilor și fundațiilor e destul de bogat, iar adaptarea la modificările legislative poate fi uneori... ca mersul descult pe cioburi.
Ce am găsit eu foarte util în timpul pregătirii lucrării mele de licență (am avut și eu o temă similară) a fost să mă concentrez mai întâi pe diferențele fundamentale, cum ai și menționat tu. Dincolo de denumire, nucleul este cel care contează:
* Asociația: Se bazează pe persoane, pe o uniune de indivizi (sau entități) care își unesc forțele pentru a atinge un scop comun. Membrii sunt cei care o compun și o pot modifica (în limitele legii și ale statutului, desigur). Gândește-te la un grup de prieteni care vor să organizeze un festival cultural.
* Fundația: Se bazează pe patrimoniu, pe resurse alocate de fondator(i) pentru un scop de interes general prestabilit. Fondatorul îi dă un "suflu" inițial, iar fundația funcționează pe cont propriu, cu scopul definit. Gândește-te la cineva care donează o sumă de bani și un imobil pentru a crea un spital pentru copii.
Apoi, vine partea cu actele constitutive și statutul. Aici cred că e punctul unde multă lume se încurcă. Actul constitutiv, în esență, este "acte de naștere" al entității. El cuprinde informațiile esențiale de la început: denumire, sediu, scop, patrimoniul inițial (important la fundații) și, dacă e cazul, membrii fondatori. Statutul, pe de altă parte, este "constituția" internă a organizației. El detaliază cum funcționează lucrurile pe parcurs: organele de conducere (consiliu director, adunare generală/membri), modul de convocare, luarea deciziilor, drepturile și obligațiile membrilor/organelor, procedurile de donație/revenire asupra patrimoniului (foarte diferit între cele două), chiar și dizolvarea și lichidarea.
Ce am observat eu, și cred că te-ar ajuta și pe tine, este să faci o paralelă directă. Ia un model de act constitutiv și statut pentru o asociație și unul pentru o fundație și compară punct cu punct ce diferă și de ce. De exemplu, la asociație, statutul va vorbi mult despre Adunarea Generală a Membrilor, deciziile luate acolo, voturi, etc. La fundație, accentul va cădea pe consiliul director și pe rolul său în administrarea patrimoniului și atingerea scopului prestabilit de fondator.
Referitor la modificări legislative, da, acolo e o provocare. Guvernul și Parlamentul pot interveni, și au intervenit. Cel mai important e să te uiți la legea cadru (OUG 26/2000, cu modificările ulterioare) și să compari articolele cu variante anterioare, dacă găsești istoricul lor. Multe din ultimele modificări au vizat transparența, guvernanța corporativă (da, și la ONG-uri) și raportarea financiară.
O resursă care mi-a fost de mare ajutor a fost portalul Tribunalului, unde sunt publicate deciziile și unde poți vedea și formularele tipizate pentru înregistrare sau modificare. Uneori, o privire pe exemple concrete te ajută să înțelegi mai bine formalismul cerut de lege.
Nu te descuraja, pas cu pas! Dacă ai întrebări mai specifice pe anumite articole sau aspecte, dă-mi un semn. Poate discutăm un pic și clarificăm. Succes la disertație!