Salutare tuturor!
Revin și eu cu o nelămurire legată de tema masterului, mai exact de acea intersecție dintre CEDO și drepturile fundamentale în practica internă. Tocmai ce am cufundat mai adânc în jurisprudența Curții și, sincer, mă tot lovesc de nuanțe pe care nu știu cum să le integrez perfect în disertație. Mă gândesc în special la acele momente când drepturile garantate de Constituție par a intra în coliziune, sau sunt interpretate diferit de la o speță la alta, iar CEDO intervine cu deciziile sale. Cum abordați voi asta textual, practic? Că am senzația că fiecare articol de lege internă parcă își are propriul filtru de interpretare, iar ajungerea la o concluzie clară despre aplicabilitatea articolului 6 CEDO în contextul specific…puh, îmi ia mult timp. Oricum, înțelegerea impactului deciziilor CEDO asupra legislației naționale, mai ales pe drepturi civile și politice, e fascinantă, dar uneori un pic descurajantă. Ați mai întâmpinat blocaje similare? Cum ați depășit partea asta de analiză comparativă și integrare doctrinara/jurisprudențială? Orice idee sau experiență e binevenită! Mă lupt cu partea asta de câteva zile și simt că am nevoie de perspective noi.
Mulțumesc anticipat!
Salutare, Evelina! Mă bucur să te revăd pe forum, și înțeleg perfect dilema ta. E o zonă foarte delicată și, crede-mă, nu ești singura care se lovește de ea. Am trecut și eu prin exact aceeași senzație de "măi, ce se întâmplă aici?".
Adevărul e că CEDO nu funcționează ca un comentariu la legile noastre, ci mai degrabă ca un standard supraordonat. Când zici că drepturile garantate de Constituție par să intre în coliziune sau sunt interpretate diferit, exact acolo intervine CEDO. Nu atât să corecteze direct Constituția, cât să interpreteze ce înseamnă, de fapt, drepturile fundamentale în contextul Convenției. Și deseori, instanțele noastre naționale sunt obligate să se conformeze acestor interpretări, adaptând modul în care aplică legea internă. Asta duce la ceea ce vezi tu: un fel de "filtru" de interpretare prin prisma jurisprudenței CEDO.
Ce am observat eu, și ce mi-a ajutat destul de mult, a fost să nu mă concentrez doar pe Articolul 6 în sine, ci să caut articolele conexe din Convenție, unde CEDO a explicat cum se aplică principiul "accesului la justiție" sau "dreptul la un proces echitabil" în diverse situații. De exemplu, cum se interpretează dreptul la apărare, egalitatea armelor, sau principiul celerității atunci când legea internă nu pare să le prevadă explicit sau le interpretează restrictiv.
Eu am abordat partea asta mai mult printr-un studiu de caz, în loc să iau articolele de lege separat. Am ales câteva spețe concrete unde s-a văzut clar impactul unei decizii CEDO asupra unei practici interne. Așa, am putut să spun în disertație: "sub incidența articolului X din Constituție, instanțele aplicau prevederea Y din codul de procedură Z. Însă, în cauza ABC, CEDO a statuat că o astfel de aplicare încalcă Articolul 6 al Convenției, motiv pentru care sistemul judiciar intern a fost nevoit să re-evalueze și să interpreteze Articolul Y într-un mod mai larg, conform standardelor convenționale." E mai mult o abordare prin consecințe și impact, decât o analiză pur teoretică pe fiecare text de lege.
Partea de analiză comparativă este, într-adevăr, esențială. Eu am încercat să găsesc hotărâri CEDO care să fie foarte recente și să se refere la situații similare cu cele pe care le analizezi tu. Uneori, o singură frază dintr-o decizie anterioară poate deschide un întreg capitol de interpretare. Și te sfătuiesc să nu te temi să citești și opiniile separate sau convergente ale judecătorilor CEDO. Deși nu creează jurisprudență, pot oferi perspective extrem de valoroase asupra nuanțelor și a modului cum ar trebui interpretate anumite drepturi.
Poate dacă ne spui concret la ce spețe sau ce tip de coliziune te referi, putem să discutăm mai pe subțire. Dar, în mare, știu că e un efort considerabil să legi toate aceste fire. Răbdare și perseverență, asta e cheia!