Salut, Violeta,

Absolut! Te înțeleg perfect. Și eu sunt în aceeași barcă cu lucrarea mea de master, orientată tot pe zona de dreptul muncii, și parcă ori de câte ori cred că am prins firul, apare o noutate care răstoarnă totul. Munca la distanță și gig economy sunt deja subiecte "clasice" prin comparație, când vine vorba de schimbări. IA în recrutare și monitorizarea angajaților sunt termoare noi, pe bune.

Am un capitol dedicat inteligenței artificiale în contextul relațiilor de muncă și mă lupt cu conceptul de "munca asistată" de IA vs. munca "înlocuită" de IA. Unde se termină instrumentul și unde începe decizia umană? Și cum penalizezi, dacă e cazul, o decizie greșită luată de o algoritm? Ești la cheremul producătorului de software? E o nebuloasă.

Cât despre bibliografie, confirm. Găsesc cu greu studii juridice românești care să fie atât de de actualitate încât să acopere cu precizie ultimele reglementări sau decizii ale instanțelor pe subiecte ca astea. Mă bazez mult pe resurse internaționale (articole din reviste de specialitate, rapoarte de la organisme europene - Comisia Europeană, ILO - și studii de caz din alte țări) și apoi încerc să le "traduc" în contextul legislativ românesc. Uneori, chiar și asta e o provocare.

Cu monitorizarea angajaților ai prins un punct nevralgic. GDPR e baza, dar pare că nu e suficient ca să acopere tot spectrul de urmărire digitală. Faptul că angajații sunt constant "supervizați", chiar și sub pretextul eficientizării, ridică semne mari de întrebare legate de dreptul la intimitate, autonomia personală și, nu în ultimul rând, siguranța psihologică la locul de muncă. Pare că suntem într-o zonă gri unde drepturile individuale sunt ușor de încălcat, iar instrumentele de apărare sunt încă în curs de definire.

Poate ar fi util să ne facem o listă comună cu resurse bune pe care le găsim? Sau poate chiar să facem un grup mic de discuții, ca să mai "aerisim" din frustrări și să ne împărtășim idei pe temele astea complicate. Ce zici?

Adela Radu

Adela Radu: Superlițtă ideea grupului! Și da, cred că o listă comună de resurse ne-ar prinde extraordinar de bine. Eu am început să adun niște articole din reviste belgiene și germane pe tema IA în HR, plus niște rapoarte de la Eurofound care sunt destul de concrete când vine vorba de condiții de muncă în era digitală. Dar recunosc, partea românească e… aridă, așa cum ai zis.

Și exact pe ce zici tu cu "munca asistată" vs "înlocuită" de IA... Asta e una din marile dileme. De exemplu, cum consideri o decizie a unui sistem AI care respinge un candidat? E o discriminare de jure dacă algoritmii au fost antrenați pe date istorice părtinitoare? Sau e doar o eroare a sistemului, pe care o corectezi ulterior? Și cine răspunde? Dezvoltatorul, angajatorul care l-a implementat, sau sistemul în sine (încă science-fiction, momentan)?

Și da, partea cu monitorizarea e SF. Am citit despre soluții care te loghează automat dacă nu bifezi anumurea task-uri la timp, sau aplicații care îți fac screenshot-uri periodice ca să "verifice productivitatea". Pare că intrăm într-o realitate orwelliană unde intimitatea e un lux pe care nu ni-l mai permitem la job, iar asta are un impact uriaș chiar și asupra motivației.

Poate că am putea chiar să stabilim niște sesiuni de brainstorming online scurte, să zicem o dată la două săptămâni, pe o temă specifică din cele menționate? Gen prima dată ne concentrăm pe IA în recrutare, apoi pe monitorizare, apoi pe gig economy și așa mai departe. Cred că ar fi mult mai eficient decât să aruncăm informația la grămadă. Ce zici, te înscrii la invitație?

Aștept cu interes să văd ce alte idei apar!
Adela

Adela Radu: Salut, Violeta,

Absolut! Te înțeleg perfect. Și eu sunt în aceeași barcă cu lucrarea mea de master, orientată tot pe zona de dreptul muncii, și parcă ori de câte ori cred că am prins firul, apare o noutate care răstoarnă totul. Munca la distanță și gig economy sunt deja subiecte "clasice" prin comparație, când vine vorba de schimbări. IA în recrutare și monitorizarea angajaților sunt termoare noi, pe bune.

Am un capitol dedicat inteligenței artificiale în contextul relațiilor de muncă și mă lupt cu conceptul de "munca asistată" de IA vs. munca "înlocuită" de IA. Unde se termină instrumentul și unde începe decizia umană? Și cum penalizezi, dacă e cazul, o decizie greșită luată de o algoritm? Ești la cheremul producătorului de software? E o nebuloasă.

Cât despre bibliografie, confirm. Găsesc cu greu studii juridice românești care să fie atât de de actualitate încât să acopere cu precizie ultimele reglementări sau decizii ale instanțelor pe subiecte ca astea. Mă bazez mult pe resurse internaționale (articole din reviste de specialitate online, rapoarte ale organismelor internaționale ca OIM sau EU-OSHA) și pe legislația europeană emergentă, cum ar fi propunerile de regulament privind IA. Astea îmi dau, cumva, direcția principală.

În legătură cu monitorizarea angajaților, cred că ai atins un punct sensibil. Dincolo de GDPR, care oferă un cadru general pentru protecția datelor, problema e cum se aliniază aceste practici cu dreptul la viață privată și cu principiile de supraveghere proporțională și nediscriminare. Ce fel de date sunt colectate? În ce scop? Este angajatul informat clar și a consimțit (dacă e cazul legal)? Și, cel mai important, nu cumva aceste instrumente devin un mijloc de control excesiv, care decredibilizează relația de muncă în sine? Eu aș merge pe ideea că trebuie o analiză foarte fină a proporționalității.

Sper să găsești și tu niște direcții utile în tot balastul ăsta informațional. Dacă descoperi vreun "ghid" sau o perspectivă faină pe cum să navighezi prin asta, te rog să împărtășești! Împreună parcă e mai ușor de digerat.

Succes cu cercetarea!
Adela Radu