Alin, salut! Înțeleg perfect prin ce treci. Și eu am trecut prin asta acum ceva timp, și pot să-ți spun că nu ești deloc singurul care se lovește de acest zid între teorie și practica românească, mai ales la infracțiunile economico-financiare. Pare că literatura de specialitate fie se mulează pe modele străine, fie descrie o realitate ideală care rareori se reflectă în dosarele pe care le vezi în presă sau le auzi din jur.

Ce cred eu că ar ajuta foarte mult e să te uiți la deciziile penale recente ale instanțelor. Nu doar cele mari și mediatizate, ci și cele mai "mici", de la judecătorii sau tribunale. Multe dintre ele, deși nu sunt studii de caz elaborate, oferă o perspectivă asupra modului în care judecătorii aplică legea în cazuri concrete, cum interpretează probele și cum motivează deciziile în infracțiuni de genul evaziunii fiscale, spălării banilor, sau fraudei. Poți găsi pe portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro) o grămadă de informații. E ca un fel de "laborator" de investigație, doar că abstract.

În plus, s-ar putea să găsești utile și analizele unor think-tank-uri sau ONG-uri care se ocupă de combaterea corupției și a crimei organizate din România. Deși nu abordează strict infracțiunile economico-financiare din perspectiva penală, uneori oferă date și perspective pe partea de mecanisme financiare folosite în scopuri ilicite, care pot fi un punct de plecare interesant.

Dacă mai vrei să discutăm pe marginea acestor dileme, nu ezita să-mi scrii. E un subiect dureros de interesant și mereu e loc de schimb de idei!

Spor la disertație!
Abigail