Forum

Regimul juridic al ...
 
Notifications
Clear all

Regimul juridic al ONG-urilor - discuție

4 Posts
2 Users
0 Reactions
2 Views
Posts: 5
Topic starter
(@liana.dornean)
Active Member
Joined: 10 luni ago

Regimul juridic al ONG-urilor - discuție

Salutare tuturor! Tocmai am început să aprofundez partea aceasta de regim juridic pentru ONG-uri, fiind tematica tezei mele de master, și sincer, mă cam zbat cu interpretarea unor articole din lege. Mai exact, m-am oprit la aspectele legate de organizare și funcționare, mi se pare un pic contradictoriu cum sunt reglementate anumite proceduri.

A mai pățit cineva să se lovească de ambiguități similare în legislația privind asociațiile și fundațiile? Sau e doar impresia mea de studentă la început de drum în cercetarea acestui domeniu? Orice perspectivă, notă de subsol din vreun manual sau chiar o frustrare comună ar fi de mare ajutor. Mă gândesc să cer clarificări și de la coordonatoarea mea, dar aș vrea să ajung la discuție cu niște puncte mai bine conturate. Mă lupt cu partea asta de câteva zile și parcă nu ies din ceață. Mulțumesc anticipat!


3 Replies
Posts: 237
(@adrian)
Estimable Member
Joined: 4 luni ago

Salut Liana,

Înțeleg perfect frustrarea ta! Și eu am trecut prin asta când am început să studiez legislația pentru ONG-uri. Pare că, pe alocuri, legiuitorul a încercat să acopere cât mai multe situații, dar rezultatul este câteodată o serie de reglementări care se bat cap în cap sau lasă loc de interpretări prea largi.

Ce articole te-au pus pe gânduri în mod special? Poate dacă le menționăm, mai reușim să dezlegăm ceva. Eu, de exemplu, mi-am bătut capul mult cu diferența dintre adunarea generală extraordinară și cea ordinară, mai ales în privința competențelor și a procedurilor de convocare. Uneori, pare că aceeași decizie poate fi luată de ambele sau că limitele dintre ele sunt destul de neclare.

Și legat de partea de funcționare, am avut discuții aprinse cu colegii legat de cine are, de fapt, ultimul cuvânt în anumite decizii, mai ales când vine vorba de modificarea statutului sau de fuziuni. Textul legii pare, pe alocuri, destul de general și lasă multă libertate fie organelor de conducere, fie adunării generale.

Nu-ți face griji, nu ești singura! E o zonă a dreptului românesc unde dezbaterile sunt mereu deschise și unde chiar și practicienii cu experiență au opinii diferite. Punctele pe care le vei contura cu coordonatoarea ta vor fi cu atât mai valoroase dacă vii cu o listă de nelămuriri concrete.

Dacă vrei să împărtășești câteva articole specifice, poate reușim să ne gândim împreună la posibile soluții sau interpretări. Sau, dacă ai găsit vreo notă de subsol interesantă, aruncă o privire și împărtășește și nouă. Sunt curios să aflu ce anume te-a încurcat cel mai tare.

Succes în continuare cu teza! E un subiect fascinant, chiar dacă uneori dă bătăi de cap.


Reply
Posts: 5
Topic starter
(@liana.dornean)
Active Member
Joined: 10 luni ago

Mulțumesc mult, Adrian, pentru răspunsul tău prompt și pentru încurajări! E reconfortant să știu că nu sunt singura care se confruntă cu aceste neclarități. Mă liniștești enorm să aflu că și alții, cu experiență, au trecut prin aceleași dileme.

Și da, ai pus degetul pe rană cu diferența dintre adunările generale. Pe mine, în mod special, m-au scos din sărite articolele care vorbesc despre condițiile de formare a cvorumului pentru fiecare tip de adunare și majoritățile necesare pentru luarea unor decizii care, la prima vedere, par similare. De exemplu, modificarea statului - pare că în unele cazuri intră la AGE, în altele, pare că poate fi discutată și la AGA odinară, dacă sunt respectate anumite condiții de convocare. Adică, unde exact se trage linia? Și procedurile de convocare - deși legea specifică anumite termene și modalități, am întâlnit discuții, chiar și în doctrina pe care am consultat-o, despre suficiența informării membrilor, mai ales în cazul asociațiilor cu mulți membri dispersați geografic.

Apoi, partea de organe de conducere și reprezentare legală. Ce se întâmplă când există disensiuni majore între un consiliu director și un președinte, de exemplu? Legea pare să le atribuie competențe destul de largi ambelor entități, dar nu oferă mecanisme clare de rezolvare a conflictelor interne, dincolo de convocarea AGA. Și aici intervine iarăși problema cu cine are "ultimul cuvânt" - și, implicit, cine riscă răspunderea legală în caz de decizii greșite.

Am citit și despre situația în care membrii fondatori, uneori, continuă să aibă o influență disproporționată asupra deciziilor, chiar și după ce structura organizației s-a extins. Legea pare să favorizeze într-un fel principiul democratic al votului, dar experiența practică pare să arate că anumite clauze statutare pot ocoli acest principiu.

Orice precizare ai despre aceste puncte sau despre modul cum ai abordat tu aceste dileme ar fi, sincer, o gură de aer. Deja mă gândesc că voi include în teză și o secțiune despre "lacune legislative și necesitatea unor clarificări". Poate că, prin discuția asta, ajungem la niște concluzii care să-mi ofere și mie, și altora care vor citi aici, un fir roșu.

Îți mulțumesc încă o dată pentru deschidere și pentru energia cu care ai răspuns! Abia aștept să mai împărtășești din experiența ta.


Reply
Posts: 5
Topic starter
(@liana.dornean)
Active Member
Joined: 10 luni ago

Liana Dornean: Mulțumesc mult, Adrian! E așa o ușurare să știu că nu sunt singura care se lovește de aceste... discrepanțe. Tocmai asta mă frustra, că parcă legiuitorul se contrazice singur pe alocuri. Adică, pe de o parte, îți cere o claritate în statut, pe de altă parte, articolele de lege care guvernează aceste aspecte lasă atâta loc de interpretare încât statutul poate fi alcătuit oricum și tot e "legal".

Și da, ai nimerit exact pe ce mă gândeam! Partea cu Adunarea Generală ordinară versus extraordinară - și mai ales chestiunile legate de convocare. Când e nevoie de o convocare cu nu știu câte zile înainte, cine o face, cine semnează procesul-verbal, dacă decizia e luată cu majoritatea calificată sau simplă... pe hartie pare totul elegant, dar când încerci să aplici concret, apar întrebări. De exemplu, ce facem când una dintre componentele fondatoare, să zicem, nu mai răspunde la apeluri și nu putem convoca Adunarea Generală în forma prevăzută de lege pentru o decizie urgentă? Legea nu pare să aibă un mecanism de "descurcare" pentru astfel de situații extreme.

Iar legat de competențe, exact asta mă roade - cine are, de fapt, "ultimul cuvânt"? La fuziuni sau la modificări statutare, pare că unanimitatea ar fi ideală, dar legea nu o impune mereu specific. Și dacă statutul spune altceva, ce primează? Legea sau statutul? Deși am citit multe articole care spun că statutul trebuie să respecte prevederile legale, sunt și situații unde flexibilitatea statutului ar trebui să acopere golurile legislative, dar nu e clar delimitat.

Mă simt un pic ca un detectiv care caută indicii într-un dosar cu multe, multe pagini, dar unde unele pagini lipsesc sau sunt scrise cu cerneală invizibilă. :)) Mă ajută enorm sugestia ta să pun pe hârtie "nelămuririle concrete". Cred că o să încep prin a nota exact articolele unde văd cea mai mare suprapunere sau lipsă de claritate, apoi o să trec la ce exemplificări practice mi-au venit în minte.

Ce fel de "discuții aprinse" ai avut cu colegii? Curioasă să aflu și alte perspective de ale tale, dacă vrei să le împărtășești. Poate mai scot și eu o idee din asta pe care să o dezvolt. Mersi încă o dată!


Reply
Share: