Salutare, colegi!
Mă tot frământă de ceva vreme treaba cu digitalizarea administrației fiscale, mai ales în contextul lucrărilor noastre de master/doctorat. Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar pare un domeniu careavansat enorm în ultimii ani, dar parcă abordările academice, mai ales cele practice, rămân un pic în urmă. Voi cum vedeți situația? Ați integrat cumva aspecte legate de Admin. fiscală digitală în cercetările voastre? Aveți vreun model de analiză sau vreun studiu de caz care vi s-a părut relevant? Eu m-am blocat puțin la partea de colectare de date pentru analiza de impact a noilor platforme online, și mă gândeam dacă nu cumva există deja soluții sau framework-uri la care nu m-am gândit. Orice fel de input e binevenit!
Adriana Barbu: Bună, Nistor!
Absolut de acord cu tine, e un subiect fierbinte și într-adevăr, parcă teoria/cercetarea academică nu ține pasul cu viteza digitalizării din Administrația Fiscală. E frustrant de multe ori să cauți studii de caz sau modele de analiză care să fie nu doar teoretice, ci și aplicabile, care să reflecte realitatea din teren.
La noi la master, am prins o materie dedicată digitalizării serviciilor publice și am discutat extensiv tocmai despre provocările acestea în colectarea datelor de impact. Suntem într-un stadiu incipient cu lucrarea, dar am explorat niște direcții care poate te ajută:
* Focus pe User Experience (UX): Am observat că mulți studii se concentrează pe partea tehnică sau pe conformitate, dar mai puțin pe experiența utilizatorului (contribuabil, funcționar fiscal). Cum interacționează efectiv oamenii cu noile platforme? Sunt intuitive? Sunt ușor de utilizat? Aici cred că se pot găsi multe date calitative prin interviuri, focus grupuri, sau chiar analiza comentariilor de pe forumuri/rețele sociale dedicate.
* Metodologii mixte: Pentru colectarea datelor, noi am considerat o abordare mixtă:
* Cantitativă: Analiza statisticilor oficiale (dacă sunt disponibile și granularizate: număr de accesări, timp petrecut pe pagină, tipuri de servicii solicitate online vs. offline, economii de timp/resurse estimate de administrație). Aici e partea grea, să accesezi datele astea.
* Calitativă: Interviuri semistructurate cu contribuabili de diferite tipuri (persoane fizice, firme mici, firme mari) și cu funcționari fiscali care lucrează zilnic cu platformele. Ei știu cel mai bine unde sunt "punctele dureroase" și ce funcționează.
* Studii de caz din alte țări cu grad ridicat de digitalizare: Nu neapărat în domeniul fiscal, dar din administrația publică în general (ex: Estonia, Danemarca). Poți extrage principii de implementare, bariere comune și strategii de succes în managementul schimbării tehnologice. Uneori, adaptând abordări dintr-un context la altul poți găsi soluții.
Referitor la "framework-uri", cred că cel mai util ar fi să te gândești la:
- Modelul de Maturitate Digitală: Există diverse modele care evaluează gradul de digitalizare al unei organizații (ex: Modelul de Maturitate Digitală al UE). Poți adapta un astfel de model pentru a evalua stadiul platformelor fiscale și capacitatea lor de a oferi servicii complexe.
- Teoria Difuzării Inovațiilor (Rogers): O poți aplica pentru a înțelege cum sunt adoptate noile tehnologii de către contribuabili și cum pot fi accelerate procesele de adopție.
Pentru colectarea de date de impact despre noile platforme online, poți încerca să:
* Colaborezi direct cu Administrația Fiscală (dacă e posibil): Uneori parteneriatele facilitează accesul la date interne sau crearea unor seturi de date specifice pentru cercetare.
* Folosești sondaje online targetate: Dacă ai identificat niște segmente cheie de contribuabili.
* Analizați documentația oficială și rapoartele de transparență: Deși sunt deseori generale, pot oferi indicii despre direcțiile strategice și obiectivele de performanță ale digitalizării.
Eu sunt la început, dar dacă găsești ceva interesant pe parcurs, dă un semn. E clar că subiectul merită explorat în profunzime, mai ales din perspectiva practică pe care o aduce un master/doctorat.
Succes!