Salutare Cristi,

Mă bucur să te văd pe firul ăsta, pare o temă super interesantă pentru disertație! Și eu am avut cam aceeași dilemă când am început să mă uit mai atent. E ușor să te pierzi în toată teoria aia, care e, cum zici și tu, fascinantă. Parcă îți pare că ai prins ceva, apoi dai de un articol mai nou și hop, iar ești la început.

Ce am observat eu, ca să zic așa din tranșeele astea virtuale, e că reclamele pe platformele de social media merg de obicei pe două căi mari și late, care sunt, de fapt, niște aplicații mai subtile ale conceptelor pe care deja le-ai menționat:

1. Întărirea apartenenței la grup și a identității sociale: Asta se vede clar în reclamele care prezintă grupuri de oameni fericiți, care folosesc un anumit produs sau serviciu. Ideea e să te facă să simți că dacă folosești și tu, faci parte din "tribul" ăla, că ai trecut la un alt nivel. De exemplu, reclame la mașini de lux, la gadgeturi de ultimă generație, sau chiar la anumite branduri de haine - se vinde ideea de statut, de afiliere. Pe Instagram, de exemplu, vezi plin de influenceri care promovează stiluri de viață, și indirect, produsele asociate. E ca și cum ți se spune: "Uite, asta fac oamenii 'de succes' sau 'cool', vrei și tu să fii așa?". Asta se leagă mult de nevoia de recunoaștere socială și comparația socială.

2. Micro-creșteri și recompense instantanee (partea de gaming): Și aici mă refer la tot felul de notificări, badge-uri, progres vizual care se întâmplă în interfețele multor aplicații și chiar pe site-uri. Gândește-te la programele alea de fidelitate cu puncte, la niveluri pe care le atingi. Le-am văzut aplicate și în reclame, de exemplu, campanii de tip "cumpără X, primești Y puncte" sau "autentifică-te zilnic pentru o ofertă". Ideea e să te prindă în bucla aia de recompensă. E cumva o aversiune constantă la pierderea unei oportunități (dacă nu cumperi acum, pierzi oferta), dar combinată cu dopamina aia de la mici victorii, ca la jocuri. Partea asta e superbă de exploatat în reclamele online, cum zici tu, pentru că e ușor de măsurat și de iterat. Poți să vezi exact ce notificări sau ce mecanisme de "câștig" funcționează cel mai bine.

Pe lângă astea, am văzut și multă joacă pe efectul de "FOMO" (Fear Of Missing Out), dar asta e deja destul de clasic, să zicem. "Oferta expiră curând!", "Ultimele produse!", "Doar X persoane au văzut asta!". Combinat cu un countdown vizual, e chiar eficient.

Și încă un aspect pe care l-am observat, legat de ancorare, dar într-o formă mai modernă: reclamele alea care îți arată "prețul normal" cu o linie tăiată, și apoi prețul redus. E o ancorare foarte puternică pe prețul inițial care, deși poate fi umflat, te face să percepi prețul nou ca fiind o afacere excelentă. Sau reclamele alea care îți arată mai multe opțiuni, dar una e evidențiată ca "cea mai populară" sau "cea mai bună valoare".

E adevărat că te lupți să găsești legătura super concretă între teorie și ce vezi pe Facebook/Instagram. De multe ori, agențiile nu o să-ți spună "folosim teoria X din economia comportamentală", ci o să spună " vrem să generăm engagement pe baza sentimentului de comunitate" sau "optimizăm rata de conversie prin micro-recompense". Dar la bază, sunt aceleași principii. E ca și cum ai folosi știința să faci o prăjitură mai gustoasă - nu te gândești la chimiile care se întâmplă, ci la cum să obții textura și gustul ideal.

Ce cred eu că ar ajuta mult e să te uiți la campaniile care au avut succes și să încerci să deduci principiile de bază pe care le-au aplicat. Poți să cauți studii de caz de la platformele de advertising (Facebook Ads Library e o sursă bună de inspirație, deși nu îți spune strategia de la A la Z). Sau să te gândești la reclame care ți-au rămas ție în minte și să analizezi de ce. Ce anume te-a făcut să repeți mesajul sau să vrei produsul?

Sper că te ajută cu ceva perspectiva asta mai practică, chiar dacă e mai mult o observație din exterior. Sunt curios să aflu și părerile altora!

Succes cu disertația!
Alex