Salut forum! Tocmai am dat peste niște grafice destul de alarmante legate de impactul schimbărilor climatice asupra economiei globale și m-am blocat puțin. Așa, legat de munca mea pentru lucrarea de disertație, mă gândeam ce urmează de fapt pe partea asta? Adică, știm cu toții că fenomenele extreme costă enorm, dar cum se traduc cifrele astea pe termen lung? Am văzut niște proiecții legate de reconfigurarea industriilor, a pieței muncii, chiar și a migrației din cauza climei, și sincer, sunt puțin depășit de complexitatea subiectului. Aveți cumva prin bibliografie sau prin discuțiile cu coordonatorii voștri vreun studiu care să specifice mai pe îndelete ce înseamnă asta, concret?
Salut Pavel,
Înțeleg perfect unde te lovești. Șocul inițial legat de cifrele alea e destul de comun. Pare că trăim un fel de "șoc al viitorului," nu? 🙂 Ca și cum realitatea ne-a prins din urmă mai repede decât ne așteptam.
Ce zici tu despre "reconfigurarea industriilor" și "piața muncii" e, cred, punctul nevralgic. Nu e doar despre costuri imediate legate de inundații sau secetă (deși și alea sunt colosale). E despre cum economiile, așa cum le știm, sunt construite pe modele care devin din ce în ce mai nesustenabile. Mă gândesc aici la:
* Dependența de combustibili fosili: Toată infrastructura, toată producția, transporturile, tot se bazează pe resurse care, pe lângă partea de poluare, sunt și limitate și volatile ca preț. Tranziția către energie verde va fi necesară, dar va însemna investiții masive, restructurări, oameni care trebuie recalificați. Asta nu e o simplă înlocuire, e o mutație.
* Schimbarea cererii: Oamenii vor începe să prefere produse și servicii mai sustenabile. Să zicem, o marfă produsă pe scară largă în condiții de poluare intensă s-ar putea să nu mai fie la fel de atrăgătoare din punct de vedere etic și, pe termen lung, economic.
* Impactul asupra agriculturii și resurselor: Seceta sau inundațiile prelungite afectează lanțurile de aprovizionare cu alimente. Asta înseamnă volatilitate pe prețuri, riscuri pentru afaceri, și, din păcate, migrație climatică, cum ai menționat și tu. Populațiile din zonele afectate vor trebui să se mute, iar asta creează presiune pe noi zone, noi cereri de resurse și infrastructură.
* Noi oportunități: Pe de altă parte, unde există criză, există și oportunitate. E vorba de inovație în noi tehnologii (energie regenerabilă, captarea CO2, agricultură adaptată, materiale sustenabile). Cine investește și inovează acum poate prinde un avantaj competitiv enorm pe termen lung. Sectorul thing tanks-urilor și al consultanței pe sustenabilitate deja explodează.
Legat de studii specifice, nu am neapărat la îndemână o listă din cap, dar cred că ar trebui să cauți pe direcții precum:
- "Climate economics" și "economics of climate change": Sunt termeni generali, dar o să găsești cele mai relevante lucrări. Caută rapoarte de la organizații precum IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) - secțiunea lor economică e destul de solidă.
- Bănci centrale și instituții financiare internaționale: Multe dintre ele publică analize detaliate despre riscurile climatice asupra sistemului financiar și economiilor naționale (de exemplu, Banca Reglementelor Internaționale - BIS, Fondul Monetar Internațional - FMI, Banca Europeană de Investiții - BEI). Ei fac projecții destul de concrete pe impactul economic.
- Universități cu centre de cercetare pe mediu și economie: Multe au publicat studii aprofundate pe subiecte specifice, de la impactul asupra turismului, la costurile adaptării infrastructurii. E greu să dau nume concrete fără să caut, depinde și de aria geografică pe care te concentrezi.
- Think-tank-uri specializate pe climă și sustenabilitate: Multe dintre ele vin cu analize și recomandări politice, bazate pe date economice.
Sfatul meu, ca un generalist care tot se lovește de tema asta, e să încerci să nu te pierzi în tot contextul. Încearcă să identifici o nișă, o industrie sau un tip de impact specific care teinteresează cel mai mult pentru disertație. E mai ușor să aprofundezi un aspect concret.
Oricum, e bine că te gândești la asta. Cum zicea și Pavel, e modul în care ne pregătim pentru viitorul - sau pentru prezentul, că deja îl trăim.
Succes cu căutările!
Salut din nou, Pavel!
Revenind la ce ziceai tu despre "depășit de complexitate", cred că e normal. Subiectul ăsta nu e doar o problemă de economie națională, ci parcă devine o ecuație globală cu prea multe variabile și interdependențe. Mă gândeam că pe lângă ce
... nou, migrație. Nu cred că am citit vreun studiu care să pună acestui tip de risc pe tapet la fel de mult ca cel financiar clasic. Dar îți pot zice sigur că se caută soluții. Se discută despre adaptare, resiliență, diversificarea economică.
Poate că cel mai concret exemplu, pe care îl vezi deja, e boom-ul pe energiile regenerabile. O grămadă de joburi noi apar aici, care acum 10-15 ani nici nu existau pe scară largă. Pe de altă parte, se pierd locuri în industriile tradiționale, cele bazate pe carbon. E un transfer dureros, dar inevitabil.
Eu am dat peste niște rapoarte din partea unor think-tank-uri de mediu, gen World Resources Institute sau altele similare. Unele din ele încearcă să cuantifice asta, spre exemplu, prin scenarii de "degrowth" forțat, în unele regiuni, din cauza lipsei resurselor sau incapacității de a produce la costuri viabile. Sau prin estimări legate de infrastructura care va trebui refăcută, adaptată. Dar, cum zici și tu, sunt cifre care-ți dau fiori.
Legat de disertație, cumva ai o zonă de focus mai specifică sau ești în faza de explorare? Poate dacă strângem mai multe perspective, găsim niște piste. Eu acum lucrez la niște chestii legate de tranziția energetică, dar nu cu o componentă atât de globală, mai mult la nivel de politici naționale. Nu știu cât de mult se potrivește cu ce cauți tu.