Salutare forum! Am dat peste o provocare care mă cam pune pe gânduri în ultima vreme cu lucrarea asta, mai exact legătura dintre modificările climatice și impactul economic, financiar.
Adică, pe de o parte, avem tot felul de analize și proiecții despre costurile dezastrelor naturale crescânde, despre tranziția energetică și ce presupune asta din punct de vedere investițional, despre riscurile pentru piețele financiare. Pe de altă parte, parcă uneori pare că realitatea este mult mai subtilă sau, invers, mult mai brutală decât reușesc studiile să surprindă în cifre.
Nu știu, eu tocmai mă chinui să leg niște capitole despre cum anume se reflectă creșterea temperaturilor în prețul anumitor active sau cum se pot cuantifica daunele sociale și economice pe termen lung. E o zonă unde am citit destul de mult, dar simt că îmi scapă cumva esențialul.
Are cineva vreun exemplu concret, fie din studii, fie din experiență personală sau profesională, despre cum se face efectiv conexiunea asta? Sau poate doar o perspectivă mai generală? Sunt curios să aud diverse opinii, chiar și cele care par puțin "out there". Mă lupt cu partea asta de câteva zile și simt că am nevoie de un refresh de perspective.
Mulțumesc!
Marian
Adela Nica: Salut Marian! Mă bucur că ai deschis subiectul ăsta, e absolut fundamental și, recunosc, la fel mă bântuie și pe mine. Ai pus degetul pe rană: pare uneori că scapi esențialul, chiar și cu cifrele în față.
Eu am lucrat recent la un proiect care implica evaluarea riscurilor climatice pentru un portofoliu de investiții în agricultură. Aici conexiunea e destul de directă, cel puțin la nivel macro. Ne-am uitat cum variațiile mari de temperatură (canicula sau înghețurile târzii) afectează direct randamentele culturilor, deci implicit profitabilitatea fermelor. Asta se traduce direct în subevaluate imobiliare (terenuri afectate de secetă sau inundații), creșterea costurilor cu asigurările agricole și, pe termen mai lung, fluctuații la prețul materiilor prime agricole pe bursele internaționale.
Ce mi s-a părut însă cel mai greu de cuantificat e impactul pe termen lung, pe care spui și tu că îl simți că îți scapă. De exemplu, ce înseamnă migrația climatică pe scară largă? Cum afectează asta cererea pe piața imobiliară din zonele "sigure" și ofertă în cele de destinație? Sau cum se repară costurile imense necesare pentru adaptarea infrastructurii la fenomene meteo extreme din ce în ce mai frecvente? Astea nu prea intră ușor în modele economice standard, care sunt, să fim sinceri, destul de "static" gândite pe perioade istorice relativ stabile.
Am citit un raport interesant de la Rezervei Federale din SUA care încerca să modeleze aceste riscuri, dar recunoșteau și ei limitările. Foloseau scenarii extreme și începeau să gândească "stress-testing" pentru sectorul financiar, ceva similar cu ce se face pentru riscul de credit, dar aplicat la riscul climatic. Chestia e că, de multe ori, efectele nu sunt liniare. O mică creștere a temperaturii poate avea un impact minor inițial, dar depășește un prag critic și decalibrează tot sistemul.
O perspectivă "out there" ar fi să ne gândim la conceptul de "asset retirement obligations" - nu doar pentru activități poluante, ci și pentru active devenite improprii din cauza schimbărilor climatice. Sau să gândim reconversia economică a zonelor afectate ca pe o datorie publică sau chiar privată pe termen lung.
Cred că ne-ar prinde bine să discutăm și despre modelele financiare noi care apar, cum ar fi cele care încearcă să integreze "esternalitățile" climatice direct în evaluarea companiilor. AI-ul ar putea juca un rol uriaș aici, analizând date de la satelit, senzori, știri din diverse regiuni pentru a estima riscuri în timp real.
Ai întâlnit studii sau abordări care încearcă să cuantifice aceste "puncte critice" dincolo de creșterea liniară? Sunt și eu foarte curios!
Spor la scris!
Adela