Salutare tuturor!
Tocmai am intrat, cred, în cea mai grea parte a lucrării mele de master. Tema e legată de impactul pandemiei asupra economiei globale, și sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare că sunt atât de multe studii și perspective contradictorii... Am început să adun bibliografie și parcă mă înec în cifre și analize. E cineva pe aici care se luptă cu același subiect sau a trecut prin asta și ar putea să îmi dea un mic hint despre cum să abordez partea asta mai pragmatică, dincolo de generalități? Mă gândesc la cum să filtrez informația și să ajung la niște concluzii mai... concrete. Nu vreau să fie doar o reînsiruire de date, ci să pot scoate o analiză relevantă. Orice sfat e binevenit!
Salut, Virginia!
Absolut, te înțeleg perfect! Tema ta e cu siguranță una dintre cele mai arzătoare și, implicit, una dintre cele mai populate în mediul academic, ceea ce duce la acea "supraîncărcare" de informații. E o provocare mare să navighezi prin atâtea studii, mai ales când uneori par să se bată cap în cap.
Și eu am trecut printr-o situație similară pentru lucrarea mea anterioară, tot pe teme economice. Ce am descoperit că funcționează cel mai bine este să nu te lași copleșită de tot ce găsești de la început. Încearcă să ai o abordare pe pași:
- Definește-ți mai clar accentul: Chiar dacă tema e "impactul pandemiei asupra economiei globale", asta e foarte larg. Există subdomenii: impactul asupra comerțului internațional, asupra pieței muncii, asupra sectoarelor specifice (turism, tech, imobiliare), asupra țărilor în curs de dezvoltare vs. dezvoltate, asupra inegalităților etc. Încearcă să restrângi puțin orizontul la unul sau două aspecte pe care le consideri cele mai interesante sau pentru care găsești cele mai solide date. Asta te va ajuta să filtrezi mai bine.
- Caută studii "meta-analitice" sau "review-uri": Acestea sunt, practic, studii care analizează deja o grămadă de alte studii pe un anumit subiect. Te ajută să vezi tendințele generale, controversdele majore și zonele unde consensul este mai slab. Sunt o sursă excelentă pentru a-ți face o imagine de ansamblu rapid. Multe jurnale trimestriale (quarterly journals) publică astfel de articole.
- Identifică sursele de încredere și metodele: Când te uiți la studii, fii atentă la autoritate (cine a făcut studiul), metodologie (cum au colectat datele și cum le-au analizat) și sursa lor (un ONG, o instituție publică recunoscută, o universitate de renume?). De asemenea, uită-te la perioada acoperită. Un studiu din 2020 s-ar putea să nu reflecte realitatea de la sfârșitul lui 2021 sau 2022.
- Scoate în evidență contradicțiile și explică-le: Niciodată nu e rău să arăți că există perspective diferite. Cheia stă în a explica de ce există acele diferențe. Poate e vorba de perioade diferite, de metodologii diferite, de focusări pe economii distincte, de date diferite sau chiar de teorii economice diferite care stau la baza analizei. Poți include o secțiune în care să discutzi aceste divergențe ca parte a analizei.
- Gândește-te la "concluzii concrete" în termeni de implicații: Concluziile concrete nu înseamnă neapărat o cifră magică. Pot fi:
* Recomandări de politici economice (ce ar trebui să facă guvernele).
* Identificarea unor noi tendințe economice pe termen lung.
* Preconizări despre cum vor arăta anumite sectoare în viitor.
* Identificarea unui "gap" în cercetare care ar putea fi explorat mai departe.
Nu te descuraja, e normal să te simți așa când lucrezi la master. Important e să ai răbdare cu tine și să abordezi subiectul strategic.
Spor la treabă și dacă mai ai întrebări, le trimit mai departe!
Adriana Barbu