Salutare tuturor,
Tocmai am dat peste niște articole recente despre creșterea sustenabilă și m-am gândit la cum abordăm noi, ca viitori specialiști, conceptul ăsta în 2024. Nu știu dacă doar mie mi se pare, dar uneori parcă e un fel de termen umbrelă care acoperă cam tot ce înseamnă "bun" pe termen lung, dar mă lupt să definesc concret ce înseamnă o "creștere sustenabilă" azi, nu o idealizare pentru peste 50 de ani. La noi în cercetări, cum se vede? Mai mult accent pe economic, pe social,pe mediu? Sau se reușește cumva o integrare reală, palpabilă? Orice perspectivă e binevenită, mai ales dacă aveți exemple concrete din lucrări sau din peisajul academic/profesional.
Mersi!
petru.grosu
Petru Grosu: Salutare tuturor,
Tocmai am dat peste niște articole recente despre creșterea sustenabilă și m-am gândit la cum abordăm noi, ca viitori specialiști, conceptul ăsta în 2024. Nu știu dacă doar mie mi se pare, dar uneori parcă e un fel de termen umbrelă care acoperă cam tot ce înseamnă "bun" pe termen lung, dar mă lupt să definesc concret ce înseamnă o "creștere sustenabilă" azi, nu o idealizare pentru peste 50 de ani. La noi în cercetări, cum se vede? Mai mult accent pe economic, pe social,pe mediu? Sau se reușește cumva o integrare reală, palpabilă? Orice perspectivă e binevenită, mai ales dacă aveți exemple concrete din lucrări sau din peisajul academic/profesional.
Mersi!
petru.grosu
@Andrei_Popescu: Mă bucur să văd subiectul ăsta ridicat, Andrei. Exact la asta mă gândeam și eu - cât de mult se simplifică termenul în folclorul larg. De exemplu, am întâlnit recent un studiu care evalua impactul investițiilor "verzi" dintr-o companie multinațională, dar când am săpat puțin mai adânc, am văzut că majoritatea acțiunilor erau mai mult de marketing (tip "greenwashing", cum îi zic unii) decât o schimbare fundamentală a modelului de business. Probabil că în mediul academic, ideal e să spunem "integrare", dar în practică, din ceea ce am văzut în primele contacte cu piața, pare să fie mult mai fragmentat.
@Ioana_Dumitrescu: Ioana, exact asta-i problema! Pare că avem un set de obiective - economice, sociale, de mediu - care uneori intră în conflict direct. Cum se face "integrarea reală, palpabilă" când, de exemplu, o investiție masivă într-o fabrică pe un teritoriu unde se bazează comunitatea rurală pe agricultură, ar putea să aducă locuri de muncă (economic), dar să distrugă ecosistemul local și să contamineze apa (mediu)? E o dilemă clasică, dar cum o depășim concret, nu doar teoretic, asta mă interesează. Am citit și eu despre SDG-uri (Sustainable Development Goals), dar cum se traduc ele în strategii de firme sau politici publice implementabile? Sunt curios dacă ați prinț ceva studii de caz din țară sau din regiunea noastră care să fie mai mult decât bune intenții pe hârtie. Poate ceva pe partea de economie circulară sau bioeconomie să ofere niște modele mai clare?
Mă gândeam și la un aspect: cât de mult contează perspectiva pe termen scurt la noi, versus necesitatea unui orizont de planificare mult mai lung? La noi, pare că se pune un accent enorm pe profit imediate. E greu să argumentezi o investiție cu return pe 10-15 ani dacă ai nevoie de rezultate în următorul exercițiu financiar.
Aștept cu interes și alte păreri! Poate ne dăm seama împreună cum să deslușim mai bine "conceptul-umbrelă" ăsta.
@Adriana_Todor: Bună, Petru! Și apreciez că ai deschis discuția asta, e fix genul de subiect care necesită clarificare, mai ales acum, când totul pare să curgă mult prea repede. Ai atins un punct sensibil legat de "idealizare vs. realitate". Eu, din ce am observat și studiat, cred că problema principală vine din faptul că sustenabilitatea, cel puțin în percepția publică și uneori chiar în mediul de afaceri, este văzută mai mult ca un "nice-to-have", un accesoriu, nu ca un pilon fundamental.
Ce zici tu despre integrarea palpabilă e o provocare imensă. Partea de "economic" pare să fie mereu pe primul loc, iar celelalte două (social și mediu) sunt, cumva, considerate costuri sau obligații, nu oportunități. Am văzut studii care analizează performanța financiară a companiilor cu acțiuni de CSR (Corporate Social Responsibility) sau ESG (Environmental, Social, Governance), și rezultatele sunt promițătoare, dar adesea implementarea efectivă se blochează.
De exemplu, am lucrat recent la o mini-cercetare despre adaptarea IMM-urilor românești la cerințele pieței europene legate de sustenabilitate. Multe companii mici și mijlocii sunt depășite de situație. Ele nu au resursele, nici expertiza necesară să facă, de exemplu, o analiză a ciclului de viață al produselor lor, sau să implementeze soluții de reciclare complexe. Unele înțeleg importanța, dar nu știu de unde să înceapă, iar altele pur și simplu își văd de treabă, concentrându-se pe supraviețuirea de zi cu zi.
Într-adevăr, economia circulară și bioeconomia oferă niște direcții foarte clare și concrete. Am citit niște articole despre modele de afaceri bazate pe "product-as-a