Salutare tuturor,
Mă tot frământă ideea asta de economie agricolă sustenabilă, mai ales acum, în etapa aia cu alegerea temei la master și am observat cât de mult se discută în diverse texte cât de greu e de cuantificat. Adică, putem vorbi de KPI-uri pe termen lung, dar parcă tot pare un pic abstract uneori. Voi cum abordați partea asta în lucrările voastre? Sau poate ați întâlnit studii de caz care să exemplifice concret cum se măsoară succesul în agricultura sustenabilă? Orice sfat sau idee e binevenită!
Salutare, Monica!
Foarte bună întrebarea ta, mi-ai ghicit și mie una dintre neliniștilor de suflet, pardon, academice. La mine, în proiect, am încercat să jonglez cu câteva idei, dar recunosc, partea de cuantificare e un adevărat labirint. Am văzut și eu multe studii care se concentrează pe principii și pe implementare, dar când vine vorba de cifre concrete, de "cât de sustenabil sunt", parcă se diluează totul.
Am dat peste niște articole care propuneau o abordare pe paliere:
- Indicatori de mediu: Aici e cel mai "simplu" de cuantificat, teoretic. Vorbim de reducerea consumului de apă (litri/ha/an), de emisiile CO2/tonă produsă, de utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor (kg/ha), procentul de teren dedicat biodiversității sau culturilor de acoperire, sănătatea solului (conținut de carbon organic, activitate microbiană). Problema e că multe din astea necesită monitorizare pe termen lung și echipamente specifice.
- Indicatori economici: Aici parcă intrăm deja pe terenul clasic, dar cu o tentă deosebită. Nu doar profitul, ci profitabilitatea pe termen lung prin reducerea costurilor cu inputurile (prin utilizarea mai eficientă, de exemplu), reziliența la șocuri (mai puțindependent de fluctuațiile prețurilor la fertilizanți, de exemplu), diversificarea veniturilor (prin agroturism, produse procesate etc.). Am citit despre costuri ascunse, cum ar fi degradarea solului sau poluarea apei, pe care agricultura convențională nu le ia în calcul.
- Indicatori sociali: Aici devine și mai nuanțat. Îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru fermieri și angajați, crearea de locuri de muncă în mediul rural, respectarea drepturilor muncii, relația fermei cu comunitatea locală, siguranța alimentară. E clar că astea se măsoară mai greu în cifre, dar sunt esențiale. Poate prin sondaje de opinie sau studii calitative.
Am văzut și niște exemple de "scorecards" sau sisteme de punctaj, unde o fermă obține un scor general în funcție de performanța la mai mulți indicatori din cele trei categorii. Sună promițător, dar implementarea e anevoioasă și subiectivă, uneori.
O altă idee pe care am întâlnit-o este concentrarea pe "resilience index" - cât de bine poate o fermă să facă față schimbărilor climatice, crizelor economice sau bolilor la culturi. Aici se folosesc simulări și modelări, dar tot e la nivel teoretic pentru mulți.
Poate că pentru master, dacă te gândești la o abordare mai practice, ai putea să te concentrezi:
* Pe o anumită cultură agricolă și să încerci să identifici indicatorii cei mai relevanți pentru sustenabilitatea ei.
* Pe un anumit tip de practică agricolă (ex: agricultură conservativă, agroecologie) și să analizezi cum pot fi măsurate beneficiile ei.
* Să compari două modele de management (unul convențional și unul sustenabil) pentru aceeași fermă sau regiune, chiar dacă datele sunt estimate.
Ce părere ai? Ai găsit ceva interesant de exemplu în studii de caz? Sunt tare curios!
Succes cu alegerea temei!
Monica Dobre: Adrian, mulțumesc enorm pentru răspunsul atât de detaliat! Exact la genul ăsta de abordare mă gândeam, la cum pot fi structurate lucrurile ca să nu pară atât de… difuze. Ai punctat excelent, partea cu "labirintul cuantificării" e foarte elocventă.
Îmi plac foarte mult ideile tale despre paliere. Par palide, ca să zic așa, mai ales separarea în mediu, economic și social. La partea de mediu, ai dreptate, e "mai simplu" teoretic, da, dar cum zici și tu, monitorizarea aia pe termen lung și echipamentele specifice sunt un mare hop. M-am lovit și eu de asta când citeam despre sol - cum să măsori activitatea microbiană într-un mod accesibil pentru un fermier, nu doar pentru un laborator de cercetare?
Și cred că ai atins un punct sensibil la indicatorii economici - "costurile ascunse". Asta e o provocare imensă, să convingi pe cineva să investească acum în sustenabilitate când contabilitatea clasică nu penalizează degradarea solului sau poluarea apei. Dar dacă reușim să găsim o metodă de a le "aduce la suprafață", cred că s-ar schimba mult perspectiva. Ai idee cum ar putea fi "valorificate" aceste costuri ascunse în calcule? Sau cum ar putea fi integrate în modele de decizie economică?
Indicatorii sociali sunt, într-adevăr, cei mai… ermetici, să spunem așa. Și totuși, cred că ăștia sunt cei care fac sustenabilitatea relevantă pe termen lung pentru comunități. Poate că pentru un proiect de master e prea ambițios să faci sondaje, dar ai putea să compari, să zicem, un model de fermă