Salutare tuturor,
Mă tot frământă, de vreo săptămână cred, o idee legată de lucrarea mea de master. Am ajuns cumva la partea unde trebuie să mă uit mai atent la interacțiunea dintre business și Fiscul din România, nu doar la aspectele strict contabile, ci mai mult la cum s-au schimbat lucrurile. Nu mă refer doar la ultimele modificări legislative, ci la o dinamică mai amplă.
Sincer, parcă în trecut, cu toate că era și birocrație, era un soi de... predictibilitate mai mare? Sau poate doar idealizez din perspectiva mea de student care abia acum pătrunde mai adânc în jungla asta. Mi se pare că acum, cu digitalizarea asta masivă (ANAF, SPV etc.) și cu controalele mai focalizate, firmele se luptă constant să țină pasul, nu doar cu legislația, ci și cu așteptările, uneori tacite, ale autorităților.
E cineva dintre voi care lucrează direct cu astfel de situații, sau care a studiat fenomenul mai la rece? Cum ați perceput voi transformarea asta? Pare mai mult o colaborare sub presiune sau o permanentă goană după correctitudine maximă? Nu știu, mă apucă o ușoară undă de frustrare când mă gândesc la complexitatea asta sporită pentru antreprenori, dar și la oportunitățile pe care le-ar putea aduce o relație mai transparentă. Orice perspectivă e binevenită, poate mă ajută să-mi structurez mai bine capitolele.
Mulțumesc anticipat!
Gheorghe.Olteanu
Adriana Todor: Salut Gheorghe,
Îmi sună destul de familiar frământarea ta. Și eu, deși nu lucrez chiar direct cu partea asta de interacțiune zilnică, am simțit și văd în jurul meu cum s-a schimbat peisajul relației business-Fisc în ultimii ani. E exact cum zici, nu vorbim doar de schimbări legislative punctuale, ci de o transformare mult mai profundă.
Cred că explicația principală stă chiar în ce ai menționat tu: digitalizarea. Pe de o parte, e clar că oferă transparență și uneori chiar eficientizează procese. ANAP, SPV, RO e-Factura, etc. sunt instrumente care, teoretic, simplifică. Pe de altă parte, au ridicat și nivelul de control și colectare, ceea ce duce la ceea ce tu numești "lupta constantă să țină pasul".
Partea aia cu predictibilitatea... hmm, cred că ai dreptate într-o oarecare măsură. Poate nu era perfectă, dar erau etape mai clare. Acum, cu fluxul continuu de informații și cu posibilitatea ANAF-ului de a accesa o cantitate enormă de date, pare că orice mișcare e analizată instantaneu. Asta poate duce la o senzație puternică de "goană după correctitudine maximă", cum ai zis. Nu mai e loc, parcă, de greșeli "mici" sau de interpretări. Totul trebuie să fie A și B, fără nuanțe.
Într-adevăr, pentru antreprenori, mai ales cei mici și mijlocii, complexitatea asta poate fi copleșitoare. Necesită resurse (timp, oameni, consultanță) pe care nu toată lumea și le permite. Pe de altă parte, ai atins și un punct sensibil: oportunitățile. O relație mai transparentă, odată ce o firmă reușește să navigheze acest nou peisaj, poate duce la un parteneriat constructiv cu statul, la deduceri mai clare, la evitarea penalităților din cauza neînțelegerilor. E un echilibru greu de atins.
Cred că ai putea explora în lucrarea ta exact dualitatea asta: pe de o parte, creșterea poverii administrative și a riscului de nerespectare, iar pe de altă parte, potențialul de eficientizare și de construire a unei relații bazate pe încredere și transparență. Poate ai putea chiar să compari percepția antreprenorilor versus obiectivele strategice ale autorităților.
E un subiect efervescent și sigur mai sunt mulți care se confruntă cu situații similare. Mult succes cu structurarea capitolelor, sper că te-am ajutat cu un mic plus de perspectivă!
Adriana.Todor