Salut, Raluca!

Super că te apuci de treaba asta, e un subiect extrem de relevant. Și da, absolut deloc nu ți se pare că te îneci, e o groază de literatură pe tema asta, mai ales din perspectiva asta largă a "stabilității piețelor financiare europene". Eu am tatonat un pic pe subiect în cadrul unui proiect anterior, în special partea de reglementare și cum încearcă BCE, prin instrumentele sale, să mențină o stabilitate robustă.

Din ce am observat, cheia e să delimitezi un pic mai mult ce înseamnă "rolul IFIs". Vorbești despre stabilitatea per se a IFIs (adică să fie ele ele însele solide, lichide etc., și asta să se reflecte în piață) sau despre rolul lor ca actori care influențează stabilitatea întregului ecosistem financiar? Că sunt două unghiuri cam distincte.

Dacă te gândești la primul aspect, adică la soliditatea lor internă și cum asta contribuie la stabilitate, cred că rezoluția crizelor financiare anterioare, și cum au fost reglementate apoi ca să prevină repetarea, e un punct de plecare bun. Gândește-te la Basel III și de ce a băgat mai mult accent pe capital, lichiditate, andriii de leverage. Modul în care IFIs procesează cererile de credite și cum gestionează riscurile este fundamental.

Dacă te gândești la al doilea aspect, adică IFIs ca influențatori activi ai stabilității pieței: aici cred că intră în joc tot ce înseamnă politica monetară (dobânzi, operațiuni open market), supravegherea macroprudențială (adică să te uiți la riscurile sistemice, nu doar individuale) și chiar și mecanismele de rezoluție (cum gestionezi o instituție problematică ca să nu contamineze tot sistemul).

Când zici "pe partea de reglementare și supraveghere", cred că pe acolo ai cel mai gros fir de prins. De exemplu, cum au fost aduse sub umbrela BCE supravegherea instituțiilor financiare mai mari din zona euro (Mecanismul Unic de Supraveghere - MUS)? Sau cum analizează BCE riscurile cross-border și încearcă să creeze o arhitectură de supraveghere mai omogenă în UE? Asta influențează direct cum pot IFIs să riște, unde își pot plasa fondurile, și implicit, cum se comportă marile piețe.

Alt punct de interes ar putea fi modul în care noile tehnologii (fintech, digitalizare) și riscurile asociate (cybersecurity, noi modele de business) sunt integrate în analiza IFIs și în politicile lor de supraveghere. Stabilitatea piețelor e din ce în ce mai mult legată și de cât de rezilient este sistemul în fața acestor schimbări.

Pentru o abordare produtivă, poate ai putea să te concentrezi pe o anumită perioadă de timp (de exemplu, post-criza financiară din 2008/2010) sau pe un anumit tip de instrument reglementar (de exemplu, DCG - Direct Capital Requirements și cum au evoluat ele, sau chiar stres-testele periodice conduse de BCE). Asta ar tăia din din volumul ăla uriaș de informație.

Dacă ai o direcție mai clară sau un aspect care te intrigă în mod special, zici și ne mai gândim. Succes cu documentarea!

Excelentă perspectivă, Adrian! Mulțumesc mult pentru un rezumat atât de clar și structurat. Mă bucur enorm că ai tatonat și tu pe subiect; pare că am lovit o mină de aur.

Ai perfectă dreptate, "rolul IFIs în stabilitatea piețelor financiare europene" e un termen destul de vag, iar eu, recunosc, am pornit de la el ca o umbrelă largă. Acum, după ce ai punctat distincția, mi se pare mult mai clar unde ar trebui să-mi focusez atenția. Cred că mă atrag mai mult spre al doilea aspect pe care l-ai menționat: rolul lor ca actori care influențează stabilitatea întregului ecosistem financiar. Abordarea asta pare să ofere o perspectivă mai dinamică și mai direct legată de mecanismele pieței.

Ideea ta despre concentrarea pe reglementare și supraveghere este un fir dintr-acela de care simțeam eu că am nevoie! Și da, Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS), cum ai menționat, este un punct de plecare absolut fantastic. Mă gândeam fix la cum a centralizat BCE supravegherea și care au fost implicațiile palpabile pentru marile bănci și, implicit, pentru piețe. Cum a uniformizat (sau nu) practicile, cum gestionează riscurile la nivel transfrontalier - astea mi se par veriga esențială pe care o căutam.

Și sugestia ta despre a delimita o anumită perioadă de timp e genială. O să mă uit mai atent la perioada post-2008/2010, cu siguranță. E clar că atunci s-au produs schimbări majore în

Raluca Dumitrescu: Adrian, mulțumesc mult pentru răspunsul detaliat! Mă bucur enorm să aud că și tu ai explorat subiectul și că nu sunt singura care se simte copleșită. Ai nimerit exact unde mă chinuiam și eu să pun ordine.

Exact asta e dilema mea: "rolul IFIs" e mult prea vag! Partea cu soliditatea lor internă, cu capitalizarea, lichiditatea și tot ce ține de Basel e clară și am să fac o incursiune acolo, dar m-a atras mai mult aspectul celălalt - rolul lor CA actori care influențează stabilitatea ecosistemului financiar mai larg. Cum acțiunile lor, deciziile lor, reglementările pe care le impun sau le supraveghează, au un impact direct asupra piețelor.

Când zic "pe partea de reglementare și supraveghere", mă refer exact la asta: cum BCE, de exemplu, prin deciziile de politică monetară (dobânzi, QE/QT), cum supraveghează băncile (prin EBA, dar si direct prin mecanismul unic de supraveghere - SSM), cum gestionează riscurile sistemice. Mă întrebam ce mecanisme concrete folosesc pentru a preveni crize și cum se traduce asta în stabilitate pe termen lung - gen, sunt instrumentele actuale suficiente, sau există lacune?

Te referi la cum instrumentele BCE sunt folosite, spre exemplu, pentru a "ţinti" sectoare de piaţă vulnerabile, sau mai mult la efectul general al politicii monetare? Și legat de partea de supraveghere, aș vrea să înțeleg mai bine cum interacționează supravegherea microprudențială cu cea macroprudențială. Pare un dans complex.

Orice direcție de cercetare în zona asta, pe care ai găsit-o relevantă, ar fi extraordinară! Mulțumesc încă o dată!