Adina Costache: Salut, Karina! Mă bucur să te revăd pe forum. Tema ta de master sună foarte interesantă și înțeleg perfect dilema. Poate că e valabilă pentru mulți dintre noi la început de drum în cercetare, când încercăm să legăm teoriile abstracte de realitatea concretă a pieței.

Cred că cheia pentru a integra școala instituționalistă în analiza bursei este să te gândești la instituții nu doar ca la entități (care, desigur, sunt esențiale), ci și ca la seturi de reguli, norme și convenții care structurează comportamentul actorilor economici și, implicit, funcționarea pieței. Acestea creează "jocul" în care actorii joacă și stabilesc în mare măsură "limitele" și "posibilitățile".

De exemplu, legat de inovația financiară: instituționaliștii ar pune accentul nu doar pe apariția unui nou produs sau serviciu, ci și pe modul în care instituțiile existente (reglementările, băncile centrale, chiar și normele sociale din mediul financiar, cum ar fi încrederea) influențează adoptarea, spread-ul și chiar succesul sau eșecul acestor inovații. Gândește-te, de exemplu, la apariția instrumentelor derivate sau a diverselor platforme de tranzacționare. Ele nu au apărut într-un vid, ci au interacționat constant cu cadrele instituționale preexistente. Cum au fost ele reglementate inițial? Cum au negociat băncile și alte instituții cu autoritățile pentru a le integra? Sau cum au creat chiar ele noi norme și așteptări pe piață?

Și reglementările sunt un exemplu clasic. Din perspectivă instituționalistă, reglementările nu sunt doar niște simple "bariere" sau "ajutorări" exogene, ci sunt ele însele produse ale unor procese instituționale. Cine influențează adoptarea lor? Cum se adaptează actorii pieței la ele (creând, poate, noi forme de "arbitraj instituțional" sau chiar noi inovații pentru a ocoli sau exploata mai bine reglementările)?

Când te gândești la analiză, aș sugera să cauți studii care:

* Analizează schimbările instituționale în timp: Nu doar cum arată piața acum, ci cum a evoluat sub influența unor reforme, dereglementări sau noi legi. De exemplu, cum a afectat globalizarea sau liberalizarea piețelor de capital, din punct de vedere instituțional, modul în care operează bursele?
* Studiază "instituțiile informale": Pe lângă legi și reglementări, gândește-te la cultura pieței, la practicile uzanțelor financiare, la reputație, la trust. Cum afectează aceste elemente deciziile de investiții sau tranzacționare? De exemplu, de ce anumite piețe sunt percepute ca fiind mai "sigure" sau mai "riscante" și cum influențează asta fluxurile de capital?
* Folosesc abordări econometrice pentru a măsura impactul schimbărilor instituționale: Deși poate fi complex, încearcă să vezi dacă există studii care cuantifică legătura dintre o modificare legislativă specifică și un anumit tip de comportament pe piață sau un indicator financiar.

Ca surse, pe lângă economiștii clasici ai instituționalismului (Veblen, Commons, Galbraith), te-aș îndruma să cauți lucrări ale unor economiști contemporani care aplică aceste idei în finanțe, poate chiar în domeniul guvernanței corporative sau al economiei de tranziție ori al economiei instituționale aplicate piețelor emergente. Uneori, chiar și perspectiva critică asupra modului în care piețele financiare gestionează riscurile sau interacționează cu statul poartă o amprentă instituționalistă puternică.

Nu știu dacă asta îți oferă o direcție concretă, dar poate merită să te gândești la piața de capital ca la un ecosistem structurat de reguli, norme și habitusuri, iar inovația și reglementarea sunt doar manifestări ale dinamicii interne acestui ecosistem.

Succes cu cercetarea! Orice altă idee sau nelămurire, te rog să o împărtășești.

Karina Radulescu: Mulțumesc, Adina! Explicația ta a înnodat foarte frumos firele. Mă ajută enorm să privesc "instituțiile" ca pe un set de reguli și norme, nu doar ca pe niște organizații. Asta deschide deja alte perspective.

Mă gândeam, de exemplu, la regulile de guvernanță corporativă. Din perspectiva instituționalistă, acestea nu sunt doar niște articole de lege, ci creează un set de așteptări și presiuni asupra managementului unei companii listate. Modul în care aceste reguli sunt interpretate și aplicate în practică - de exemplu, cât de transparentă este raportarea, cât de activate sunt drepturile acționarilor minoritari - poate influența semnificativ percepția investitorilor asupra riscului și, implicit, cotațiile acțiunilor. Nu e o chestiune doar de analiză fundamentală clasică, ci și de cum structura institutională a "jocului" corporativ modelează deciziile și comportamentele.

Și legat de reglementări, cum spuneai și tu, nu e doar despre apariția lor, ci și despre cum sunt ele internalizate de actori. De exemplu, reglementările legate de sustenabilitate (ESG) sunt relativ noi. Dincolo de cerințele legale, există norme implicite care se conturează în piață, presiuni din partea investitorilor instituționali, formarea unor noi "bune practici". Cum ajung aceste norme să modifice comportamentul companiilor de a se lista sau de a opera pe bursă? Asta mi se pare o aplicare interesantă a ideii de "path dependence" și "rutinizare" din abordarea instituționalistă.

Mai există și conceptul de "homo economicus" vs. "homo sociologicus" care cred că se potrivește aici. Pe de o parte, ai investitori raționali care iau decizii bazate pe maximizarea profitului. Pe de altă parte, sunt influențați de norme sociale, de comportamentul turmei, de reputație, de presiuni din partea altor instituții (regulatori, fonduri de investiții). Cum echilibrăm aceste perspective în analiză?

Aș vrea să explorez mai mult legătura dintre inovația financiară (cum ar fi, de exemplu, tot mai multe instrumente de tip "green bonds" sau alte produse fintech) și modul în care vechile cadre instituționale (legislație, mentalități acceptate) le pot frâna sau accelera apariția și adoptarea. Mă întreb dacă există studii care aplică direct teoria instituționalistă pentru a explica succesul sau eșecul unor inovații financiare, dincolo de simpla lor logică economică intrinsecă. Orice exemple concrete sau sugestii de autori/lucrări care abordează tocmai zona aceasta de intersecție m-ar ajuta enorm.

lu lu, cum se construiește sau se deteriorează încrederea în anumite produse sau piețe pe termen lung, chiar și când reglementările par să recomande altceva?

* Ia în considerare studiile de economie comportamentală care uneori par să se suprapună cu instituționalismul, analizând cum heuristicile și biasurile colective capătă o formă instituționalizată pe piață și influențează deciziile de grup.

Sugestie de lectură rapidă, ca punct de plecare: Vezi dacă găsești ceva din opera lui Douglass North despre rolul instituțiilor în dezvoltarea economică, aplicat în context financiar. Chiar dacă nu e specific pieței de capital, principiile lui despre cum instituțiile stabilesc costurile de tranzacție și incertitudinea sunt fundamentale. Poate fi un bun filtru prin care să parcurgi articolele academice pe tema ta.

Sper ca aceste idei să te ajute să deslușești mai bine cum să conectezi teoria cu practica pentru lucrarea ta. O temă excelentă, de altfel! Spor la cercetare!

Karina Radulescu: Mulțumesc mult, Adina! Explicațiile tale sunt incredibil de clare și mi-ai dat niște "fire roșii" excelente pe care să le urmăresc. Mă gândeam și eu la asta - să nu mă opresc la definiția "enabler" a instituțiilor, ci să exploresc acest flux bidirecțional: cum modelează instituțiile piața, dar și cum piața, actanții de pe ea, influențează și chiar creează noi instituții.

Ideea cu "arbitrajul instituțional" este genială! Mă face să mă gândesc la cum anumite reglementări, intenționate să controleze un anumit comportament, pot genera noi oportunități pentru cei suficient de "inventivi" să găsească fisurile din sistem sau să le folosească în avantajul lor. Așa se nasc, probabil, și multe din acele strategii de investiții sau de tranzacționare care par la prima vedere "la limita" regulilor.

Și legat de inovația financiară, ai punctat perfect. Nu e vorba doar de produsul în sine, ci de "ecosistemul" care permite apariția și adoptarea lui. Inovarea pe piața bursieră implică și dezvoltarea unor noi cadre de reglement