Adriana Rizescu: Salut, Zorina! Mă bucur să văd că te frământă subiecte așa serioase, mai ales pentru disertație! Îți înțeleg perfect dilema, și eu am trecut prin ceva similar cu ceva timp în urmă. E o adevărată junglă cu atâtea opinii divergente.

Din ce am observat eu, și vorbesc din experiența mea de a fi pe piață de câțiva ani buni, nu doar ca observator, trendurile "ascunse" sunt adesea legate de materialele de construcție și costurile de manoperă. Partea asta nu apare mereu în graficele generale, dar influențează enorm prețurile finale. Am observat că firmele mai mici, care nu folosesc doar marile lanțuri de retail, au început să caute soluții alternative, chiar și la nivel de materiale mai sustenabile sau tehnologii noi, pentru a compensa creșterile.

Apoi, e cererea din partea investitorilor străini, mai ales din zone cu o stabilitate economică mai mare. Nu neapărat cei care cumpără pentru locuit, ci cei care caută să închirieze pe termen lung sau să valorifice prin Airbnb, de exemplu, în zone turistice sau în orașele mari, cu universități. Cred că asta menține un anumit nivel de presiune pe prețuri, chiar dacă ritmul de creștere generală a încetinit.

Și chiar și schimbarea preferințelor consumatorilor. Nu mai e vorba doar de suprafață locativă. Mulți caută acum spații mai mici, dar cu acces lafacilități (terase, spații verzi, parcări, zone de relaxare), mai ales în zonele urbane. Asta duce la o adaptare a ofertelor și, implicit, la o reevaluare a spațiilor existente.

Legat de ce spui despre sursele credibile, recomandarea mea e să nu te bazezi pe o singură sursă. Încearcă să compari datele de la ANCPI cu cele de la bănci (deși acestea sunt adesea mai orientate spre credite) și, mai ales, să cauți rapoarte de piață de la agenții imobiliare serioase, care publică analize periodice. Uneori, chiar și articolele de pe site-uri economice cu o secțiune dedicată imobiliarelor pot oferi o perspectivă bună, dacă sunt bine documentate.

Ce ai observat tu neobișnuit? Sunt curioasă să aud și din experiența ta!