Salutare tuturor!

Lucrez la disertația de master pe tema stimulării exporturilor și, sincer, ajung în punctul în care mă întreb ce anume „lipsește" efectiv. Am studiat deja o grămadă de strategii naționale, planuri de afaceri, studii de caz, dar parcă undeva se pierde firul. Adică, avem teorii, avem bune practici internaționale, dar în realitatea noastră, ce anume face diferența?

E vorba de bune conexiuni internaționale? De un mediu de reglementare mai simplificat? De investiții mai directe în marketingul extern? Sau e ceva mai subtil, legat de cultura antreprenorială sau de percepția producătorilor românești despre potențialul lor pe piețele externe?

Tocmai am terminat capitolul de analiză a datelor și văd niște trenduri interesante, dar pare că fiecare strat de analiză deschide mai multe întrebări decât răspunsuri. Mă lupt cu partea asta de câteva zile, încercând să identific un număr concret de factori cheie sau de bariere pe care să le pot aborda la nivel academic, dar fără să sun ca o listă plictisitoare.

A mai pățit cineva așa ceva când a abordat o temă aplicată dar vastă ca asta? Orice insight, orice direcție de gândire ar fi super utile!

Mulțumesc anticipat oricui își face timp să citească și să răspundă!
georgiana.pavel