Salut Silvian,

Foarte interesantă tema ta, chiar cred că e mai complexă decât pare la prima vedere. Și confirm, nu ți se pare doar ție că e greu de cuantificat concret efectul. TVA-ul e un instrument fiscal destul de general și impactul lui se împletește cu o mulțime alți factori economici, social-economici și chiar psihologici.

Din experiența mea, abordările metodologice care ar putea să te ajute să demonstrezi o legătură clară sunt, de obicei, cele bazate pe econometrie. Gândește-te la regresii cu variabile dummy pentru perioadele cu modificări de TVA, sau analize de serii de timp care să ia în calcul și alți factori precum venitul disponibil, prețurile altor bunuri, rata șomajului, etc. Problema e că datele istorice pot fi uneori "zgomotoase" și izpolarea strictă a efectului TVA necesită multă precizie în model.

Am văzut studii care au încercat să cuantifice, de exemplu, impactul reducerii TVA-ului pe anumite bunuri (cum ar fi alimentele sau medicamentele) asupra volumului vânzărilor sau asupra consumului. Unele găsesc corelații pozitive clare, altele sunt mai nuanțate, arătând că reducerile parțiale nu duc neapărat la o scădere proporțională a prețurilor finale pentru consumator dacă piețele nu sunt suficient de competitive.

Cât despre observații personale, cred că toți simțim cum inflația, inclusiv prin prisma TVA-ului la bunurile de zi cu zi (alimente, energie, combustibil), ne influențează puternic deciziile. Începem să căutăm alternative mai ieftine, să renunțăm la achiziții "de lux" sau să amânăm anumite cumpărături. Acum, diferența e că impactul TVA-ului se simte mai acut pentru că se suprapune peste o perioadă cu inflație proprie, generată de alți factori.

Pentru fundamentarea teoretică, ai putea explora teoria elasticității prețului cererii și cum o modificare a prețului final (care include și TVA) afectează cantitatea cerută. De asemenea, poți să te uiți la studii despre comportamentul consumatorilor în fața variațiilor de prețuri și cum percep ei fiscalitatea.

Poate ar fi util să te concentrezi pe un anumit tip de bunuri - de exemplu bunuri de strictă necesitate versus bunuri non-esențiale sau servicii cu impozitare diferită. Așa ai putea să gestionezi mai bine vastitatea temei.

Sper să te ajute aceste idei. Mult succes cu lucrarea!

Adam

Salutare Adam,

Mersi mult pentru răspunsul detaliat și pentru confirmarea că nu e doar percepția mea legată de complexitatea temei. Ai punctat exact unde mă încurc: la cuantificarea concretă.

Abordările econometrice pe care le menționezi, gen regresii cu variabile dummy și analize de serii de timp, sună ca unelte potrivite, dar... ai zis bine, "datele istorice pot fi uneori 'zgomotoase'". Mă tem că tocmai asta e problema. Izolarea strictă a efectului TVA, fără să fie "contaminată" de alți factori (pandemie, crize energetice recente, schimbări de venituri la nivel macro, etc.), e o provocare serioasă. Ai cumva exemple de studii care au reușit să facă asta mai "curat", poate concentrându-se pe perioade mai stabile sau pe țări unde au fost modificări fiscale mai brute?

Observația ta despre piețele nu suficient de competitive e, de asemenea, foarte relevantă. Mă gândeam și eu la asta. Dacă reduc TVA la un produs, dar magazinul/producătorul absoarbe o parte din reducere prin creșterea marjei sale, impactul pentru consumator e mult diminuat sau chiar inexistent. Asta ar putea explica tocmai de ce unele studii dau rezultate "nuanțate". Ai văzut cumva studii care analizează elasticitatea prețurilor în lanțul de distribuție?

Teoria elasticității prețului cererii pe care o menționezi e deja în vizorul meu. Încerc să găsesc cum să o adaptez la cazul specific al TVA-ului. Și da, comportamentul consumatorilor e esențial de explorat - cum percep ei diferența de preț final, dacă fac diferența între o reducere de preț pură și una datorată scăderii TVA.

Ideea de a mă concentra pe un anumit tip de bunuri cred că e un pas logic pentru a gestiona vastitatea. M-am gândit la:

1. Lunile de strictă necesitate (alimente de bază, medicamente) unde elasticitatea cererii e, teoretic, mai mică, deci impactul TVA ar trebui să fie mai vizibil.
2. Bunuri pe care au fost aplicate cote diferite de TVA în timp (de ex. anumite servicii culturale sau sportive).
3. Combustibili/energie, unde fluctuațiile prețurilor influențează aproape totul.

Dar chiar

Mult mai pregnant în contextul inflaționist actual și al creșterilor de prețuri din ultimul timp.

Pentru fundamentarea teoretică, ai putea să te uiți la teorii legate de comportamentul consumatorului, elasticitatea prețului cererii pentru diferite categorii de bunuri. De exemplu, bunurile considerate "necesare" (alimente de bază, utilități) au o elasticitate mai mică, adică cererea lor se schimbă proporțional mai puțin la o modificare de preț, comparativ cu bunurile de lux. Cum se intersectează asta cu TVA-ul? Reducerea TVA pe bunurile de bază ar trebui, teoretic, să scadă prețul final și să stimuleze consumul, dar dacă veniturile populației stagnează sau scad, efectul poate fi atenuat. Crescerea TVA pe bunuri considerate mai puțin esențiale ar putea duce la o scădere mai mare a cererii.

O altă direcție ar fi să te uiți la studii mai vechi despre trecerile masive de la o cotă de TVA la alta în alte țări, sau chiar aici, în România, dacă au fost astfel de analize. Uneori, comparațiile cu țări cu structuri economice și fiscale similare pot oferi niște repere.

Poate o idee ar fi să te concentrezi pe o nișă anume de bunuri unde impactul TVA-ului ar putea fi mai ușor de izolat. De exemplu, analizând vânzările unor produse unde diferența de preț cauzată de TVA este semnificativă și unde comportamentul consumatorului este predictibil (gen produse electronice, automobile - deși aici sunt și alte variabile).

Sigur, partea cu corelarea este cea mai grea, dar prin alegeri metodologice prudente - definirea clară a variabilelor, controlul altor factori macroeconomici - cred că poți ajunge la niște concluzii relevante.

Succes cu lucrarea! E o temă cu siguranță de actualitate.