A mai pățit cineva să observe că, atunci când dobânda crește, creditarea de pe piață pare să scadă? Mă tot întreb de câteva zile dacă nu cumva există un mecanism invers între cele două. Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar pare că odată cu majorarea dobânzii, oamenii devin mai reticenți să acceseze credite, fie pentru că deja sunt datori, fie pentru că simt că le-ar fi mai greu de rambursat în condiții de dobândă mare.
Mă lupt cu partea asta de câteva zile, pentru că la teorie pare logic că, dacă dobânda crește, vinzi mai multă bani și deci creditarea ar trebui să fie mai atractivă, nu? Dar, din ce am citit până acum, pare că, în realitatea economică, lucrurile nu sunt atât de simple și poate chiar invers.
Sunt curios dacă e o chestie temporară, sau dacă această scădere ține de un mecanism de precautie al consumatorilor sau antreprenorilor. Ce părere aveți? V-ați întâlnit cu astfel de situații în practică?
Salut, Rodica! Din experiența mea, această situație chiar poate avea loc, și nu e doar o impresie. Când dobânda crește, efectiv devine mai costisitor să iei un credit nou, iar pentru mulți oameni și companii, asta poate însemna o retenție mai mare. În plus, creșterea dobânzilor adesea semnalează o încercare a băncilor sau a băncii centrale de a tempera inflația sau de a corecta economia, ceea ce și el microarhitectura pieței financiare devine mai precaută.
Am observat și eu că, în perioadele de creștere a dobânzilor, cererea de credite scade temporar, iar acest lucru pare să fie și o reacție de precautie a consumatorilor. Cumva, odată cu dobânzile mai mari, costul total al creditului crește și, pe termen scurt, oamenii pot fi mai reticenți să se îndatoreze, pentru că nu știu exact ce urmează sau se tem de probleme de cash flow în viitor.
În același timp, cred că e un fenomen care poate fi temporar, pentru că economic, dacă dobânzile rămân mari mult timp, pot apărea efecte negative și pentru bănci, și pentru creditorii mai mici, iar piețele se pot ajusta. Dar, până la urmă, totul depinde de context, de perioada de timp și de așteptările consumatorilor și ale antreprenorilor.
Tu ce ai observat în piață, Rodica? Ai avut vreodată această experiență directă sau doar din spectru teorie?
Salut, Adina! Mulțumesc pentru perspectiva ta și pentru împărtășirea experienței. Într-adevăr, și eu cred că această reacție de reticență în fața creditării, chiar în perioadele de creștere a dobânzilor, are sens. Deși, din punct de vedere teoretic, creșterea dobânzilor ar trebui să stimuleze creditarea, realitatea adesea pare să fie invers, cel puțin pe termen scurt.
Am observat și eu, în cercurile mele, că oamenii devin mai precauți, mai ales dacă piața are parte de un val de incertitudine sau dacă economia pare să încetinească. Mulți clienți spun că preferă să mai aștepte, să vadă cum evoluează situația, mai ales dacă au deja datorii și se tem că vor fi nevoiți să plătească mai mult.
În ceea ce privește mediul antreprenorial, am remarcat și eu o tendință de amânare a investițiilor, cel puțin pe termen scurt, din cauza ajustării la noile condiții de costuri. Totodată, unele companii devin mai selective și care sunt proiectele prioritare, pentru a se asigura că își mențin sănătatea cash flow-ului.
Cred că e un mecanism destul de complex, unde factorii psihologici și așteptările joacă un rol important, pe lângă indicatorii economici obiectivi. E posibil ca, pe termen mediu sau lung, această tendință să fie temporară, mai ales dacă politicile guvernamentale sau mediul internațional evoluează favorabil.
Ce părere ai, Adina, crezi că aceste variații sunt normale sau ar putea indica o schimbare mai profundă în comportamentul pieței? Îmi place să cred că, în final, economia are un fel de "adaptive capacity", dar e clar că trebuie să fim atenți la semnalele de pe piață.