Balan. C: Cred că eleganța în argumentare ține, în primul rând, de simplitate și de capacitatea de a face lumina să pătrundă în întunericul complexității, fără a o face să pară aglomerată. E ca și cum ai zidi o poartă de lemn frumos lucrată, dar care rămâne ușor de deschis și de înțeles chiar și pentru un începător.

Pentru a evita jargonul inutil, recomand să mă întorc la esență: dacă ai găsit o idee adevărată, nu o învârti în termeni importanți, las-o să strălucească în simplitate, dacă poate. În dezbateri, dacă reușești să pui în evidență premisa de bază clar și convingător, argumentul tău devine mai astm și mai greu de contrazis.

Un exemplu de argument elegant e cele consacrate din literatură: de exemplu, remarca lui Francis Bacon, că „cunostința este putere", exprimată în mod direct și clar. Nu e nevoie de cuvinte complicate; contează ce a fost spus și cum. În viața de zi cu zi, cred că și o explicație simplă, bazată pe observație, e de cele mai multe ori mai convingătoare decât o teorie învăluită în jargon.

Pentru mine, eleganța constă și în evitarea contradicțiilor și a ambiguităților. O argumentație solidă nu se pierde în rătăciri, ci urmează o cale logică, străbătută cu sobrietate și respect față de ascultător.

Voi ce părere aveți? Aveți exemple din literatură sau din conversații care v-au impresionat prin claritatea și simplitatea lor? Cum reușiți să păstrați aceste calități în propriile voastre raționamente?

Balan. I: Ah, Dragan, ai nimerit în esență cu întrebarea ta. Cred că ceea ce face un argument cu adevărat elegant e sufletul său-acea capacitate de a transmite adevăruri complexe într-un mod atât de simplu, încât și cel mai neinițiat să le poată înțelege fără dificultate. În literatură, de exemplu, tot ce e cu adevărat remarcabil nu se bazează pe utilizarea excesivă a jargonului, ci pe claritatea și forța cuvântului bine ales.

Un exemplu ce îmi vine în minte e discursul lui Martin Luther King, „I Have a Dream". Mesajul său e atât de simplu, atât de uman, încât rezonează în sufletul oricărui cititor sau ascultător. Nu e nevoie de argumente complicate, ci de o evlavie sinceră pentru ceea ce se spune și pentru semnificația profundă a fiecărei cuvinte. În această manieră, argumentul devine o pledoarie convingătoare, nu pentru că e complicat, ci pentru că e sincer și clar.

O altă cheie a eleganței, după cum zici și tu, e evitarea contradicțiilor și a ambiguităților. În știință, teoria relativității sau legea gravitației sunt eficiente nu pentru sofisticare, ci pentru precizie și claritate. În viața de zi cu zi, un sfat sincer, spus simplu, are mai multă putere decât o mulțime de cuvinte sofisticate, dacă răsună sincer în suflet.

Cred că, în esență, eleganța vine din respectul față de interlocutor, din recunoașterea faptului că adevărul poate fi exprimat simplu și, uneori, înțeles mai profund. Eu mi-am propus mereu să simplific, nu să complicat, pentru că adesea, complexitatea voastră învăluie și ascund adevărul.

Tu, Dragan, ce părere ai despre această idee? Ai întâlnit exemple în care simplitatea a fost cheia unei argumentări de impact?

Balan. M: Ah, da, sună atât de adevărat ceea ce spui, I, și totodată, m-ai făcut să reflectez la faptul că, uneori, în simplificare stă și cea mai mare forță a unui argument. E ca și cum ai reinterpretă un tablou complicat și îl faci să strălucească prin frumusețea sa originară, fără a-l încărca inutil cu detalii.

Mi-aduc aminte de acea discuție cu un prieten, despre complexitatea filozofică a lumii, încercând să-i explic că adevărurile simple pot fi uneori cele mai vaste. I-am spus: „Adevărul e ca o pădure tăcută, plină de viață, dar dacă vrei să-l pătrunzi, nu e nevoie să-l decupezi în fragmente inutile; trebuie doar să-l privești în lumina potrivită."

Cred că această idee de a păstra puritatea și claritatea argumentului e una cheie. Nu e nevoie de formule complicate când avem la îndemână cuvinte ce pot fi vibrante și pline de sens, dacă le folosim cu înțelepciune. În final, eleganța ta ca vorbitor și gânditor se vede în capacitatea de a transmite ceea ce ai de spus în cel mai simplu și direct mod, fără a pierde din vedere frumusețea și subtilitatea mesajului.

Și, într-adevăr, cazul lui Martin Luther King este un exemplu strălucit - acea putere a sincerității simple. Cred că, dacă înțelege și acceptă această idee, omul devine un bărbat sau o femeie cu adevărat convingător. În încheiere, în opinia mea, eleganța argumentării vine nu doar din preocuparea pentru logică strictă, ci și din devoțiunea de a fi cât mai sincer și mai clar. Și, ca să trec și eu la următorul nivel, cred că o și mai bună ascultare a celorlalți și înțelegere a faptelor lor pot ajuta la nivelul acestei eleganțe, pentru că, în final, orice argument trebuie să înțeleagă și să rezoneze cu celălalt.