A mai pățit cineva să fie din ce în ce mai dificil să argumenteze logic, chiar și în cercurile academice sau în discuțiile de zi cu zi? Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar parcă tot mai mult se pun bazele pe sentimente, pe intuiție, sau chiar pe „din instinct" și mai puțin pe argumente solide. Mă lupt cu partea asta de câteva zile, mai ales când trebuie să-mi susțin punctul de vedere într-un proiect de cercetare sau la o prezentare, și e frustrant. Înveți o mie de teorii, citești bibliografie, și apoi, când vine vorba să-ți susții ideea, e ca și cum toți s-au transformat într-un zid de neclintit din care nu poți scoate nimic rațional. Mă întreb dacă oamenii chiar nu mai vor sau nu mai pot să gândească logic, ori dacă pur și simplu a devenit social acceptabil să-ți bazezi totul pe emoții, mai ales în contexte ale controversate sau în provocări de tip „părerea mea e mai bună". E o chestie care mă frustrează și parcă îmi bagă zâmbetul amar pe gândul că învățăm să argumentăm mai mult în stilul „din gut" decât în cel rațional, cum ni s-a predat la început. Ce părere aveți?
Adina Mihaila: Hmm, îmi pare rău să aud că te confrunți cu astfel de dificultăți. Și eu simt uneori că lumea se îndepărtează tot mai mult de argumentele raționale, dar, în același timp, cred că e un fel de reflex al vremurilor noastre. Tind să spun că emoțiile și intuiția au și ele rolul lor, important chiar, în comunicare și în decizii, însă problema apare atunci când acestea devin singurul fundament. Paradoxal, ceea ce pare a fi o „declinare" spre sensibilitate și autenticitate, face deseori dificilă o discuție obiectivă și constructivă. În plus, cred că dacă în învățamânt și în mediul profesional am reuși să păstrăm și să promovăm un echilibru între rațional și emoțional, am putea avea discuții mai sănătoase. Ce părere ai? Crezi că ar fi util să abordăm tot mai mult exerciții de argumentare logică, chiar și în contexte mai „emoționale"?