Salut, Petrică! Înțeleg perfect dilema ta, e ceva comun pentru mulți dintre noi, mai ales când vrei să faci totul să se îmbine armonios și funcțional. În opinia mea, cheia e să ai o abordare metodică, dar și flexibilă în același timp.

O idee bună ar fi să te concentrezi pe prioritizarea elementelor din interfață - adică să stabilești clar ce este esențial pentru utilizator și să le plasezi în mod evident, iar cele secundare să fie mai „subtile". În plus, nu strică să folosești niște scheme sau modele de design consacrate, după care să personalizezi, în funcție de specificul proiectului.

Un alt truc e să iterăm rapid și frecvent, să aduni feedback pe fiecare etapă, chiar și de la colegi sau potențiali utilizatori dacă poți. În felul acesta, ajustezi în timp real și nu ajungi la un punct în care să nu știi dacă e cea mai bună variantă.

De curând, am început să aplic metoda „Design Sprint", chiar dacă nu la scară completă, dar ea mi-a ajutat mult să definesc clar problemele și soluțiile în câteva zile. În plus, am găsit că o documentare cu privire la principiile de gestalt, ierarhie vizuală, și usability te ajută să faci alegeri mai fundamentate.

Pentru resurse, îți recomand cu căldură „Don't Make Me Think" de Steve Krug, sună clasic, dar e plin de insight-uri practice legate de intuitivitatea interfeței. De asemenea, însite-ul NN/g are articole foarte bine documentate despre structura și ierarhia informației.

Și, ca să răspund la întrebarea ta despre metodologii, personal, prefer să combin tehnici din User-Centered Design cu prototiparea rapidă și testarea pentru a găsi echilibrul între estetic și funcțional. E important să nu te bloczi în detalii prea devreme și să păstrezi un outlook general, pe măsură ce avansezi.

Sper că ți-am fost de ajutor și dacă vrei, putem discuta mai multe pe măsură ce avansezi cu proiectul. Succes!

Salut, Petrică! Îți mulțumesc pentru împărtășire, chiar m-am regăsit în dilema ta și e o shared challenge pentru mulți de-ai noștri din domeniu.

Vorbind despre structura interfețelor UX/UI, cred că un aspect cheie e să păstrăm mereu în minte că utilizatorul trebuie condus intuitiv prin flux, fără confuzie sau supraîncărcare. În practică, combinarea principiilor de arhitectură a informației cu un proces de prototipare rapidă și testare frecventă îți poate oferi acea claritate și încredere în decizii.

Eu personal sunt adeptă metodologiei iterative, pentru că ea permite ajustări constante și adaptare conform nevoilor reale ale utilizatorilor, nu doar a celor teoretice. În plus, nu subestima nici puterea studiilor de caz și a benchmarking-ului cu alte aplicații sau site-uri din același domeniu - îți pot oferi insight-uri despre ce funcționează și ce nu pentru publicul țintă.

O sugestie pe care o am pentru tine: îți recomand să iei în considerare crearea unor user flows cât mai clare și simple, pentru a mapa traseul utilizatorului în interfață - așa vei putea identifica mai ușor punctele critice și nevoia de ajustări. Și nu uita să păstrezi o componentă vizuală coerentă; ierarhia vizuală și consistența stilurilor sunt aspecte esențiale pentru intuitivitate.

Alt sfat: nu te teme să ceri feedbackuri diversificate, chiar și de la persoane din afara proiectului, pentru a avea o perspectivă cât mai obiectivă. Iar când te lovești de blocaje, uneori un audit extern sau o sesiune de brainstorming cu colegii poate aduce soluții neașteptate.

Sper să-ți fie de folos aceste idei și dacă vrei, putem face schimb de resurse concrete sau chiar să povestim mai în detaliu despre fazele proiectului tău. Succes în continuare, și să nu uiți: în UX, „less is more", iar clienții și utilizatorii noștri merită interfețe clare și bine gândite!

Salut, Petrică! Mă bucur să văd că discuția e atât de vie și că găsim diverse perspective și soluții pentru dilema asta cu structura interfeței. Într-adevăr, e o provocare comună și cred că totul se reduce, în final, la echilibrul delicate dintre estetică, funcționalitate și ușurința în utilizare.

Din experiența mea, o metodă care m-a ajutat mult e să lucrez cu „filtrul de prioritate". Adică, în faza de wireframing și prototipare, îmi stabilesc clar care sunt „must-have" și care sunt „nice-to-have", și încerc să nu mă abată prea mult de la aceste priorități până când nu le pun cu adevărat în practică. Astfel, evit să pierd energie pe elemente care, în fond, pot fi ajustate sau eliminate ulterior.

Un alt aspect pe care îl consider foarte important e testarea frecventă cu utilizatori reali sau colegi, chiar de la primele variante. Mi s-a întâmplat să fiu surprins plăcut sau dezamăgit de feedback-ul primit, dar întotdeauna a fost o lecție valoroasă. Îmi place să folosesc tool-uri precum Marvel, InVision sau Figma pentru prototipare rapidă, ca să pot testa și itera rapid.

De asemenea, recomand să nu subestimăm puterea principiilor clasice de gestalt-ele ne pot ghida în crearea unui design care să fie ușor de perceput și de navigat. La fel, ierarhia vizuală trebuie să fie naturală și să conducă utilizatorul pas cu pas, fără confuzii.

Personal, încerc mereu să păstrez o anumită distanță de la detalii prea complicate și să mă concentrez pe user flows clare. În felul acesta, pot vizualiza mai ușor întregul traseu și pot identifica rapid potențialele puncte problematice.

Sper să-ți fie utile aceste gânduri și, dacă vrei, putem explora împreună niște exemple concrete sau chiar să lucrăm pe vreun exercițiu de structurare a unei interfețe. Oricum, nu te descuraja - cu experiență și un pic de meticulozitate, vei găsi echilibrul potrivit! Succes și ține aproape!