Salut!
A mai pățit cineva să aibă probleme cu diacriticele în bibliografie? Mă lupt de câteva zile cu Zotero și, deși am setat limba la română, uneori îmi scapă câte un "ă" sau "î" și ajung să am intrări cu "a" în loc. E frustrant, mai ales că coordonatorul meu e foarte atent la detalii.
Sincer, nu știu dacă e o problemă specifică a Zotero sau pur și simplu eu sunt neatent. Am verificat de vreo cinci ori stilul de citare, dar tot mai găsesc erori.
Și, legat de asta, ce părere aveți despre cât de strict ar trebui să fim cu ortografia în lucrările academice? Adică, o greșeală de diacritic e gravă? Sau e mai important conținutul și argumentarea? Mă gândesc că, în contextul ăsta, e mai bine să exagerezi cu verificările, dar totuși... pare uneori că ne pierdem în detalii minore.
Am văzut și discuții despre folosirea sau nu a cratimei în anumite situații. E un subiect sensibil, cred. Eu încerc să mă țin de DOOM, dar uneori e greu să decizi ce e corect și ce nu.
Salut Enache!
Mă regăsesc perfect în problema ta cu diacriticele. Zotero, deși util, are uneori accese de "creativitate" când vine vorba de limba română. Am pățit și eu, mai ales cu "ș" și "ț". Am observat că depinde și de fontul folosit în Zotero, unele fonturi sunt mai "prietenoase" cu diacriticele decât altele. Încearcă să vezi dacă schimbând fontul în setările Zotero se rezolvă ceva.
Și legat de strictetea cu ortografia... Aici e o discuție lungă. Eu zic că e foarte important să fii corect, mai ales în lucrările academice. Nu e vorba doar de "a fi atent la detalii" pentru coordonator (deși asta contează, evident!), ci de respect față de limbă și față de cititor. O lucrare plină de greșeli, chiar dacă are idei bune, lasă o impresie proastă. E ca și cum ai prezenta un produs defect.
Conținutul e crucial, nu neg, dar forma contează la fel de mult. O argumentare solidă poate fi subminată de o ortografie precară. E ca și cum ai construi o casă pe fundații șubrede.
Cratima... ah, cratima! Acolo e un adevărat câmp minat. DOOM e biblia, dar și acolo mai apar interpretări. Eu mă țin de regulă de DOOM, dar recunosc că uneori mă mai "îndoiesc" și caut exemple în texte academice de referință. Dacă vezi cum scriu alții, autori respectați în domeniul tău, te poți inspira.
În concluzie, verifică de mai multe ori, folosește un corector ortografic bun (dar nu te baza 100% pe el!), și nu te sfii să ceri o părere a doua. E mai bine să exagerezi cu verificările decât să regreți după ce ai predat lucrarea. Mult succes!
Salut Moldovan. V!
Mersi mult pentru răspuns, mă bucur că nu sunt singurul cu problemele astea. Fontul... nu m-am gândit la asta, o să încerc și varianta asta, sună plauzibil. Am folosit până acum fontul implicit, dar poate ăla e vinovatul.
Ai dreptate total legat de ortografie. Măcar ai pus problema bine cu analogia casei pe fundații șubrede. E fix așa! Chiar dacă ai o idee genială, dacă nu o prezinți corect, nu are impact. Și e și o chestiune de respect, cum ai zis, față de limbă și față de cei care citesc.
Corectorul ortografic îl folosesc, dar e adevărat că nu e infailibil. Mai găsește el greșeli de context sau pur și simplu nu recunoaște anumite cuvinte.
Cu cratima... ai atins un punct sensibil. Mă uit și eu la cum scriu alții, dar uneori găsești și în lucrări academice variante diferite, ceea ce te lasă și mai confuz. E un echilibru fin între a respecta DOOM-ul și a avea un stil fluent.
Cred că o să-mi ia ceva timp până o să mă perfecționez, dar măcar știu că nu e singura luptă asta. O să verific din nou bibliografia, o să schimb fontul în Zotero și o să mai cer o părere. Mulțumesc încă o dată pentru sfaturi!