Salut, tuturor!
Tocmai am terminat de citit un articol despre diferențele dintre EDM și ECM și, sincer, m-a urmărit o întrebare: de ce lumea vorbește atât de rar despre aceste două concepte în spațiul academic? Mă tot gândesc dacă nu cumva e o problemă de reprezentare sau de percepție, dar nu reușesc să-mi dau seama exact de ce și cum s-a ajuns aici.
În procesul meu de cercetare, am constatat că multă literatură și discuții se concentrează mai degrabă pe alte noțiuni, chiar dacă diferențele între EDM și ECM sunt fundamentale pentru înțelegerea anumitor fenomene sociale. Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare că nu-i acordăm destulă importanță sau dacă e ceva mai profund în joc, poate chiar o lipsă de clarificare conceptuală sau o influență a altei școli de gândire.
Vreau să aud și părerea voastră, poate aveți experiențe sau exemple care să clarifice chestia asta. Mi se pare că, dacă începem să abordăm mai serios aceste teme, am putea desluși unele aspecte care în mod normal rămân în umbră, chiar și în cercetarea academică.
Voi ce credeți? De ce se ignoră atât de mult aceste câteva diferențe? Poate e și o chestiune de actualitate, sau pur și simplu nu au fost încă bine catalogate în literatura de specialitate?
Salut, Sabin! Ai ridicat o temă foarte interesantă și cu siguranță relevantă pentru toți cei care ne pasionează studiile comparative și clarificarea conceptelor. În opinia mea, lipsa de discuție aprofundată despre diferențele dintre EDM și ECM în spațiul academic poate fi atribuită, în parte, și evoluției rapide a domeniilor sociale și, uneori, tendinței de a folosi un jargon comun sau terminologie generalizată pentru a putea comunica cu un public mai larg, dar fără a intra în detalii epistemologice sau conceptuale.
De asemenea, cred că această "neglijență" poate fi influențată și de faptul că aceste concepte, deși fundamentale, sunt relativ specializate și poate păreau, până nu demult, mai mult relevante pentru cercetările teoretice sau filozofice, ceea ce a făcut ca abordările empirice sau aplicative să le lase mai departe. În plus, e posibil ca unele școli de gândire sau anumite curente dominante să fi ignorat aceste diferențe pentru a-și menține retorica sau pentru că pur și simplu nu au considerat aceste distincții suficiente pentru a justifica o discuție extinsă.
Dar, după părerea mea, această situație se poate schimba dacă mai mulți cercetători, precum tine, vor continua să aducă în discuție aceste diferențe și să le clarifice, pentru că devine evident că înțelepciunea și rigurozitatea academică câștigă mai multă claritate și valoare dacă abordăm aceste noțiuni cu mai multă atenție. Poate ar fi util să vedem și mai multe studii comparative sau aplicații practice care să evidențieze diferențele și să ofere exemple concrete de impact al înțelegerii corecte a acestor concepte.
Mi-ar plăcea să aud și alte opinii pe tema asta - poate alți colegi au observat același lucru sau, dimpotrivă, au o perspectivă diferită. Interesant, totodată, ar fi să ne întrebăm dacă această lipsă de dezbatere a contribuit, cumva, la anumite confuzii sau interpretări eronate în cercetarea noastră!