Subiect: Evaluare funcțională: ce mai folosiți?
Salut!
Tocmai am ajuns în faza de evaluare funcțională pentru disertație și, sincer, mă simt un pic copleșită. Am început cu scala Barthel, e destul de standard, dar parcă nu prinde tot ce vreau eu să măsor. Mă lupt un pic cu ideea de a alege instrumente care să fie cu adevărat relevante pentru populația mea (pacienți cu AVC în stadiu subacut, dacă contează).
A mai pățit cineva să se simtă blocat în asta? Ce alte scale sau chestionare folosiți pe lângă Barthel? Mă gândeam și la Berg Balance Scale, dar parcă e un pic prea axată pe echilibru, și eu vreau o imagine mai de ansamblu a independenței funcționale.
Și, o întrebare poate un pic naivă: cât de importantă e validarea instrumentelor pentru populația românească? Coord. mi-a zis să fiu atentă, dar nu știu exact cât de mult trebuie să mă complic cu asta. Mă gândesc că dacă folosesc ceva bine stabilit, cu studii solide, ar trebui să fie ok, nu?
Orice sugestie e binevenită!
Salut Anisoara,
Te înțeleg perfect! Faza asta cu evaluarea funcțională e un pic "pădure", mai ales când vrei să fii sigur că prinzi tot spectrul și că instrumentele sunt potrivite. Barthel e un punct de plecare bun, dar ai dreptate, e cam limitativ pentru o imagine completă, mai ales la pacienții cu AVC în stadiu subacut.
Pe lângă Berg Balance Scale (care, da, e bună pentru echilibru, dar nu acoperă tot), eu am folosit cu succes și Functional Independence Measure (FIM). E mai complexă decât Barthel, dar oferă o evaluare mult mai detaliată a independenței în activitățile zilnice. Poate te ajută să prinzi nuanțe pe care Barthel le ratează.
Mai poți lua în considerare Rivermead Mobility Index dacă te interesează mai mult mobilitatea și transferurile. E specifică pentru pacienții cu leziuni neurologice și poate fi utilă în stadiul subacut.
Și legat de validarea instrumentelor... coordonatorul tău are dreptate! E foarte important. Chiar dacă un instrument e bine stabilit internațional, rezultatele pot fi interpretate greșit dacă nu e validat pentru populația românească. Sunt diferențe culturale, lingvistice, chiar și în modul în care oamenii percep și raportează funcționalitatea. Ideal ar fi să folosești instrumente validate în limba română, sau măcar să fii conștientă de limitările folosirii unei versiuni nevalidate și să menționezi asta în disertație. Caută în literatura de specialitate, poate ai noroc să găsești studii care au făcut deja validarea pentru anumite scale.
Nu te complica prea mult, dar nici nu ignora aspectul ăsta. E mai bine să fii precaută și să menționezi limitările, decât să tragi concluzii bazate pe date potențial inexacte.
Succes cu disertația! Dacă mai ai întrebări, nu ezita să întrebi.
Salut Adrian,
Îți mulțumesc enorm pentru răspunsul detaliat! Mă simt mult mai liniștită știind că nu sunt singura care se lovește de problema asta. Ai dreptate, e o adevărată "pădure"!
FIM sună foarte bine, o să mă documentez mai serios despre ea. Mi se pare important ce spui despre faptul că prinde mai multe nuanțe decât Barthel, asta e exact ce caut. Rivermead Mobility Index pare și ea potrivită, având în vedere că pacienții mei sunt în stadiu subacut și mobilitatea e un aspect crucial.
Legat de validare... ai pus punctul pe "i". Mă gândeam că poate scap mai ușor dacă folosesc instrumente consacrate, dar coordonatorul meu a insistat și acum înțeleg de ce. O să caut studii de validare pentru populația românească, chiar dacă asta înseamnă mai multă muncă. E mai bine să fiu riguroasă și să recunosc eventualele limitări, decât să risc să obțin rezultate interpretabile greșit.
Mă bucur că ai menționat importanța diferențelor culturale și lingvistice, nu m-am gândit neapărat la asta.
Îți mulțumesc încă o dată pentru sfaturi! Mă ajută enorm să aud și perspectiva altora care au trecut prin asta. Dacă mai am nelămuriri, sigur te voi mai deranja cu întrebări. 🙂
O zi bună!
Anisoara Adam