Salut!
A mai lucrat cineva cu Kineto în contextul leziunilor de ligament/capsulă? Mă refer la utilizarea lui pentru analiza cinematică detaliată, nu doar pentru evaluarea generală a mișcării.
Sincer, mă lupt un pic cu interpretarea datelor. Am un studiu de caz pe o leziune de LCA și încerc să corelez anumite pattern-uri de mișcare cu gradul de instabilitate, dar e destul de complicat să separi ce e specific leziunii de ce e doar variație individuală.
Mă gândeam dacă a mai întâlnit cineva dificultăți similare și cum le-a abordat. Coord. mi-a sugerat să mă uit la studiile lui Hewett, dar parcă nu prind exact esența aplicată pe Kineto.
Și, ca să nu mai zic, găsesc destul de greu studii care să compare direct Kineto cu alte sisteme de motion capture mai scumpe. Mă întreb dacă diferențele sunt semnificative din punct de vedere clinic.
Orice părere/experiență ar fi utilă. Mulțumesc!
Salut Catalin,
Foarte bine ridici problema! Mă lupt și eu cu Kineto de ceva vreme, mai ales când vine vorba de interpretarea datelor în cazuri de instabilitate ligamentară. Ai dreptate, e o diferență mare între a vedea o mișcare "anormală" și a înțelege de ce e anormală și ce anume contribuie la ea - leziune, compensații, pattern-uri motorii preexistente, etc.
Și eu am lucrat cu LCA și pot confirma că separarea variației individuale de specificul leziunii e un coșmar. Hewett e un punct de plecare bun, dar e adevărat că nu e direct aplicabil pe Kineto. Eu am găsit util să mă concentrez pe anumiți parametri cheie, cum ar fi unghiurile de flexie/extensie ale genunchiului în timpul ciclului de mers, momentul de flexie maxim, și mai ales, analiza curbelor de moment și putere. Acolo, diferențele pot fi mai subtile, dar mai relevante.
În plus, am observat că e crucial să normalizezi datele. Nu mă refer doar la normalizarea la înălțime și greutate, ci și la normalizarea la viteza de mers. O comparație directă între pacienți cu viteze diferite poate fi extrem de înșelătoare.
Legat de comparația cu sisteme mai scumpe... ai perfectă dreptate, e greu de găsit date concrete. Din ce am citit și din experiența mea, Kineto e suficient de precis pentru majoritatea aplicațiilor clinice, dar are limitările sale, în special în captarea mișcărilor foarte rapide sau complexe. Diferența majoră, cred eu, e în numărul de markeri și în acuratețea captării 3D. Dar, sincer, pentru analiza cinematică a mersului și a mișcărilor funcționale, Kineto oferă un raport calitate-preț foarte bun.
Dacă ai nevoie, putem schimba idei despre cazuri specifice. Poate ne ajutăm reciproc să descifrăm mai bine datele. Ce parametri te preocupă cel mai mult în cazul tău?
Salut Adina,
Mersi mult pentru răspuns, e super util să aud că nu sunt singurul care se confruntă cu aceste dificultăți! Ai punctat exact problemele principale. Normalizarea datelor e un aspect pe care îl urmăresc, dar recunosc că uneori mă pierd în detalii și nu știu exact ce e relevant să normalizez și cum. Viteza de mers e clar un factor important, dar mă gândeam și la normalizarea în funcție de lungimea membrelor, având în vedere că pot exista diferențe semnificative între pacienți.
Ceea ce spui despre analiza curbelor de moment și putere are sens. Mă concentram mai mult pe unghiuri și viteze angulare, dar parcă acolo e mai mult "zgomot" și e mai greu să identifici pattern-uri consistente. O să încerc să pun mai mult accent pe analiza momentelor și puterii, poate reușesc să scot ceva mai relevant.
În cazul meu, mă preocupă în special momentul de flexie maxim al genunchiului în timpul mersului și modul în care acesta se corelează cu activitatea musculară (mai ales cvadriceps și ischio-gambieri). Observ o tendință la pacientul meu de a evita flexia completă a genunchiului și mă întreb dacă asta e o strategie compensatorie pentru a reduce stresul asupra LCA sau e pur și simplu o limitare mecanică. De asemenea, mă uit la momentul de flexie/extensie în plan sagital, dar e greu să interpretez dacă diferențele față de normă sunt semnificative sau nu.
Și eu sunt deschis la discuții despre cazuri specifice. Poate dacă ne arătăm datele reciproc, reușim să identificăm mai ușor pattern-uri sau anomalii. Ai lucrat cu Kineto și pe alte leziuni ligamentare, în afară de LCA? Mă interesează dacă ai observat pattern-uri similare și în alte contexte.
Încă o dată, mulțumesc pentru ajutor! E bine să știu că mai sunt și alții care se luptă cu aceleași probleme.
Salut Adina,
Mersi mult pentru răspuns! Mă bucur să aud că nu sunt singurul care se confruntă cu aceste dificultăți. Ai perfectă dreptate, e o diferență enormă între a identifica o anomalie și a înțelege de ce apare. Mă simt uneori ca un detectiv care caută indicii într-o grămadă de date!
Ce spui cu analiza curbelor de moment și putere e foarte bun punct. Mă concentram mai mult pe unghiuri și viteze angulare, dar parcă pierd din vedere imaginea de ansamblu a forțelor implicate. O să încerc să pun mai mult accent pe asta. Ai vreo idee despre ce valori specifice ar trebui să urmăresc în cazul LCA? Adică, dincolo de scăderea momentului muscular cvadriceps, mai sunt alți indicatori care ți s-au părut relevanți?
Și ai dreptate din nou cu normalizarea datelor. Mă chinuiam să găsesc o metodă consistentă de a compara pacienții, și normalizarea la viteza de mers sună foarte logic. Am folosit doar normalizarea la înălțime și greutate până acum, dar cred că e insuficientă.
Legat de comparația cu sistemele mai scumpe, mă întreb dacă Kineto e suficient de precis pentru a detecta diferențe subtile în pattern-urile de mișcare, sau dacă e mai potrivit pentru evaluări generale. Am citit undeva că acuratețea senzorilor inerțiali e limitată, mai ales în cazul mișcărilor rapide și complexe. Dar, pe de altă parte, costul e un factor important, iar Kineto e mult mai accesibil.
Dacă ai găsit vreo resursă utilă sau vreo metodă specifică de interpretare a datelor Kineto în cazul leziunilor de LCA, te rog să-mi spui. Orice sfat e binevenit!
Salut Adina,
Mersi mult pentru răspuns, e super util să aud că nu sunt singurul care se confruntă cu provocările astea! Ai punctat exact problemele care mă macină și eu. Normalizarea datelor e un aspect pe care l-am neglijat un pic, mă concentram mai mult pe valorile brute și uitam că viteza de mers poate influența enorm interpretarea. O să încerc să aplic și eu abordarea ta cu normalizarea la viteză, sună logic.
Și legat de parametrii cheie, ai dreptate. Mă uitam mult la unghiuri, dar curbele de moment și putere par să ofere o imagine mai nuanțată. Mă chinui să identific pattern-uri specifice de activare musculară care ar indica o încercare de compensare a instabilității. În cazul meu, pacienta are o instabilitate anterioară destul de pronunțată, dar nu prezintă durere semnificativă, ceea ce face interpretarea și mai dificilă. Pare să "mascheze" instabilitatea prin modificări subtile ale pattern-ului motor.
Mă preocupă în special momentul de flexie maxim al genunchiului în timpul ciclului de mers și modul în care se corelează cu activitatea musculară a cvadricepsului și a ischio-gambierilor. Observ o activare mai mare a ischio-gambierilor în faza de stance, ceea ce mă face să mă gândesc la o strategie de protecție, dar nu sunt sigur dacă e o compensație adaptativă sau un semn al unei disfuncții.
Aș fi super încântat să schimbăm idei despre cazuri specifice! Poate ai întâlnit ceva similar și ai o perspectivă diferită. Dacă ai timp, pot să-ți trimit un sumar al datelor mele, poate îmi dai un feedback.
Și, ca să revin la întrebarea inițială, ai încercat să compari datele Kineto cu cele obținute din alte surse (de exemplu, teste clinice standard)? Mă gândesc dacă putem valida datele Kineto prin corelarea lor cu alte măsurători obiective.