Subiect: Kineto post-traumatic: ce funcționează? (și ce nu pare să funcționeze deloc...)
Salut!
Sunt Monica Georgescu, masterand la Psihologie Clinică. Lucrez la disertație și am ales să mă concentrez pe kinetoterapia post-traumatică, mai exact pe eficacitatea diferitelor abordări în reducerea simptomelor PTSD.
Sincer, mă lupt un pic cu partea asta de a distinge ce e cu adevărat eficient și ce e mai mult "speranță" bazată pe studii mici sau pe observații clinice. Am citit o grămadă despre EMDR combinat cu exerciții somatice, dar parcă e multă variație în modul în care se aplică.
A mai pățit cineva să se simtă copleșit de volumul de informații și de lipsa unui consens clar?
Mă gândeam, de exemplu, la rolul propriocepției. Pare să fie un element important în multe protocoale, dar nu înțeleg exact cum funcționează mecanismul. Adică, de ce reconectarea cu senzațiile corporale ajută la procesarea traumei?
Și, o întrebare mai practică: ați lucrat cu pacienți care au avut traume complexe, multiple? Ce abordări kinetoterapeutice ați găsit că funcționează cel mai bine în astfel de cazuri? Mă gândesc că e diferit față de o traumă singulară...
Coordonatorul meu mi-a sugerat să mă uit și la abordările bazate pe mindfulness, dar nu sunt sigură dacă asta intră strict în sfera kinetoterapiei. Poate cineva are vreo referință interesantă?
Mulțumesc anticipat pentru orice feedback!