Salut!
A mai pățit cineva să se confrunte cu Kineto în contextul recuperării după o fractură de claviculă? Mă refer strict la utilizarea lor în protocoalele de reabilitare, nu la aplicații mai generale.
Lucrez la disertație și am ales un studiu de caz pe recuperarea post-fractură, cu accent pe eficiența diferitelor metode. Am găsit destul de multe despre exerciții clasice, terapie manuală, dar Kineto apare mai rar, mai ales în publicațiile românești.
Mă lupt un pic cu partea asta de bibliografie, sincer. Am găsit câteva studii preliminare care sugerează un potențial, dar nu e suficient de solid ca să trag o concluzie. Mă gândeam dacă cineva a avut experiență directă, fie ca pacient, fie ca terapeut, și ar putea să-mi ofere o perspectivă mai practică.
Coordonatorul meu e mai axat pe partea teoretică și nu prea înțelege utilitatea de a mă documenta și despre tehnologii mai noi. Mi-a zis să mă concentrez pe "ce s-a făcut până acum", dar mi se pare important să explorez și ce ar putea fi.
Orice informație, chiar și o părere personală, ar fi super utilă. Mulțumesc!
Salut Lucia!
Înțeleg perfect frustrarea ta. E o situație clasică, din păcate - coordonatorii care preferă abordările consacrate și sunt reticenți la ideea de a explora noutăți. Dar ai dreptate, e foarte important să te uiți și la ce se întâmplă acum, nu doar la ce s-a întâmplat. Disertația ta are potențialul să fie mult mai relevantă dacă abordezi și tehnologii ca Kineto.
Eu sunt Adela Radu, kinetoterapeut, și am lucrat cu Kineto în câteva protocoale de recuperare post-fractură, inclusiv claviculă. Nu am publicat eu însămi studii pe subiect, dar am urmărit cu interes evoluția și am văzut rezultate bune la pacienții mei.
Ce pot să-ți spun din experiența mea practică e că Kineto e util mai ales pentru:
* Feedback-ul vizual: Pacienții pot vedea în timp real cum lucrează, ce amplitudine au, ce forță dezvoltă. Asta îi motivează enorm și îi ajută să înțeleagă mai bine exercițiile.
* Monitorizarea progresului: Datele colectate de Kineto sunt foarte utile pentru a urmări evoluția pacientului și pentru a ajusta protocolul de reabilitare.
* Gamification: Transformarea exercițiilor într-un fel de joc face recuperarea mai puțin plictisitoare, mai ales pentru pacienții tineri.
În cazul fracturilor de claviculă, am folosit Kineto în special pentru a lucra mobilitatea umărului și a scapulei, dar și pentru a reface forța musculaturii din zona afectată.
Cât despre bibliografie, ai dreptate că e mai greu de găsit material românesc. Poți încerca să cauți studii în engleză, pe PubMed, ScienceDirect sau Google Scholar. Caută cuvinte cheie ca "Kineto rehabilitation", "shoulder rehabilitation fracture clavicle", "virtual reality rehabilitation". S-ar putea să găsești ceva relevant, chiar dacă nu e specific pentru România.
Îți sugerez să încerci să discuți din nou cu coordonatorul tău, poate cu argumente mai concrete, bazate pe beneficiile practice pe care le-ai identificat tu. Poți să-i explici că includerea Kineto în studiu nu înseamnă să ignori metodele clasice, ci să le completezi cu o abordare modernă și eficientă.
Dacă ai nevoie de mai multe informații sau vrei să discutăm mai detaliat despre experiența mea, nu ezita să mă contactezi. Succes cu disertația!